

Curtea Constituțională va dezbate în luna septembrie cel puțin 151 de excepții de neconstituționalitate ridicate de bănci cu privire la Legea dării în plată, dar și una a Judecătoriei Sinaia, cele mai multe fiind depuse de Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Transilvania și Banca Românească.
Până în acest moment, Raiffeisen Bank este instituția care a depus cele mai multe sesizări, în număr de 35. Raiffeisen este urmată de Bancpost, cu 26 de dosare, dintre care trei în comun cu ERB New Europe Funding, Banca Transilvania, cu 24 de dosare, Banca Românească, cu 21 de dosare, și Piraeus, cu 9 dosare. Au mai făcut sesizări și reprezentanții BRD (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4), Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) și ERB (1), arată datele publicate de News.ro.
În unele dosare au fost ridicate excepții de neconstituționalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât și asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituționalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituție.
Băncile au ridicat excepții de neconstituționalitate și cu privire la articolele care stabilesc pașii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum și cu privire la criteriile de eligibilitate.
Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.
Până în acest moment, Raiffeisen Bank este instituția care a depus cele mai multe sesizări, în număr de 35. Raiffeisen este urmată de Bancpost, cu 26 de dosare, dintre care trei în comun cu ERB New Europe Funding, Banca Transilvania, cu 24 de dosare, Banca Românească, cu 21 de dosare, și Piraeus, cu 9 dosare. Au mai făcut sesizări și reprezentanții BRD (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4), Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) și ERB (1), arată datele publicate de News.ro.
În unele dosare au fost ridicate excepții de neconstituționalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât și asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituționalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituție.
Băncile au ridicat excepții de neconstituționalitate și cu privire la articolele care stabilesc pașii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum și cu privire la criteriile de eligibilitate.
Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Eu i-as aduna si i-as atirna undeva pe ROMANII care au dat pe degeaba BCR, Banca Romaneasca, Banca Agricola etc.
Pe degeaba si la ordin, in dispret fata de romani !!!
Sa ne spuna acestia cine le-a dat ordin si cit au primit !
In Tara noastra nu se va stirpi coruptia cu DNA si alte structuri facute de altii ci de catre institutiile romanesti prin MASURI EXEMPLARE.
Exemplare si in toate domeniile !!!