

”Trebuie să mâncăm românește, trebuie să trăim românește. Dacă nu consumăm produse românești nu avem de lucru, o să le dăm de lucru la țăranii din Spania, din Franța, din Austria”, este mesajul clar care trebuie înțeles de toți consumatorii care vor să susțină producătorul român, transmis de Călin Mătieș, președintele primei Federații Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România.
”Ar trebui să consumăm și eu le explic la toți întotdeauna, fraților dacă cumperi Pită de Sântimbru, angajatul meu o să aibă salariu să cumpere mezeluri de la măcelarul din colț, măcelarul din colț o să aibă bani să plătească la fermier o vacă, fermierul o să aibă bani să plătească la agricultor grâul pe care l-a dat. Avem de lucru, dar dacă lanțul asta e rupt și când mergem la supermarket și cumpărăm un produs străin, normal că banii se vor duce în Franța și fermierul, măcelarul, toți cei din spate nu o să aibă de lucru”, este de părere Călin Mătieș.
Acesta spune că magazinele mici nu au cum să apară dacă ”punem hipermarketul în mijlocul orașului”. ”În toată lumea supermarket-urile sunt la marginea orașului. Într-un hipermarket dacă vă uitați doar 2-3 produse locale sunt listate, în schimb într-un magazin de cartier găsim mezeluri locale, brânzeturi locale, ouă și pită locală. Dacă punem hipermarketul în mijocul orașului producătorii nu o să aibă de lucru”, a declarat președintele Federații Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, la Viața Satului și citat de Agrointel.
Călin Mătieș este de părere că produsele tradiționale nu sunt încurajate în țara noastră iar schimbările repetate făcute în legislație de Ministerul Agriculturii a dus la o scădere a înregistrării unor astfel de produse. ”La noi se făcea pupure la plăcintele care se făceau direct în cuptor. Se numesc pupuri și se făceau cu ”curechi”, în traducere cu varză, cu grupeni și cu ceapă, în traducere cartofi cu ceapă și cu brânză. Am mai venit cu pâinea oficială a orașului Pita Cetății, pita de Sântimbru pe care am reușit să o facem cunoscută în toată țara. Din păcate parcă ne blestemăm noi pe noi, ne necăjim noi pe noi. Când un lucru începe să funcționeze și începe să se miște trebuie să schimbăm, să stricăm. Nu știu de ce. Nici în lumea afacerilor, nici în viața casnică dacă funcționează ceva nu schimbi. Din păcate la noi, la ministerul Agriculturii, dacă a funcționat ceva și măcar a funcționat pe produse tradiționale și produse consacrate s-a schimbat și s-a ales praful de tot. Nu mai mult, anul acesta avem doar 17 produse atestate”, a mai subliniat fermierul pentru sursa citată.
”Ar trebui să consumăm și eu le explic la toți întotdeauna, fraților dacă cumperi Pită de Sântimbru, angajatul meu o să aibă salariu să cumpere mezeluri de la măcelarul din colț, măcelarul din colț o să aibă bani să plătească la fermier o vacă, fermierul o să aibă bani să plătească la agricultor grâul pe care l-a dat. Avem de lucru, dar dacă lanțul asta e rupt și când mergem la supermarket și cumpărăm un produs străin, normal că banii se vor duce în Franța și fermierul, măcelarul, toți cei din spate nu o să aibă de lucru”, este de părere Călin Mătieș.
Acesta spune că magazinele mici nu au cum să apară dacă ”punem hipermarketul în mijlocul orașului”. ”În toată lumea supermarket-urile sunt la marginea orașului. Într-un hipermarket dacă vă uitați doar 2-3 produse locale sunt listate, în schimb într-un magazin de cartier găsim mezeluri locale, brânzeturi locale, ouă și pită locală. Dacă punem hipermarketul în mijocul orașului producătorii nu o să aibă de lucru”, a declarat președintele Federații Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, la Viața Satului și citat de Agrointel.
Călin Mătieș este de părere că produsele tradiționale nu sunt încurajate în țara noastră iar schimbările repetate făcute în legislație de Ministerul Agriculturii a dus la o scădere a înregistrării unor astfel de produse. ”La noi se făcea pupure la plăcintele care se făceau direct în cuptor. Se numesc pupuri și se făceau cu ”curechi”, în traducere cu varză, cu grupeni și cu ceapă, în traducere cartofi cu ceapă și cu brânză. Am mai venit cu pâinea oficială a orașului Pita Cetății, pita de Sântimbru pe care am reușit să o facem cunoscută în toată țara. Din păcate parcă ne blestemăm noi pe noi, ne necăjim noi pe noi. Când un lucru începe să funcționeze și începe să se miște trebuie să schimbăm, să stricăm. Nu știu de ce. Nici în lumea afacerilor, nici în viața casnică dacă funcționează ceva nu schimbi. Din păcate la noi, la ministerul Agriculturii, dacă a funcționat ceva și măcar a funcționat pe produse tradiționale și produse consacrate s-a schimbat și s-a ales praful de tot. Nu mai mult, anul acesta avem doar 17 produse atestate”, a mai subliniat fermierul pentru sursa citată.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Daca DOAR atat facem, asociatii cum spui si carora eu le zic "Bravo lor!" din toata inima, mancarea sanatoasa si produsa in Romania va deveni (deja este) un lux pe care si-l va permite o categorie restransa dintre noi. Precum si putini Ioni isi vor castiga din productii bio (...eventual fara stapan de pamant strain). Desi imbratisez total ideea, la scara larga nu cred ca e suficient.
Inca ceva: Un lucru pe care ...pare ca neshte baieti il urasc (iti dai seama si dupa "numele" dat) este agricultura de subzistenta. De ce ii zice "subzistenta" daca vine ca si cand si-ar tipari omul banii (pt hrana)? Stiati ca nu exista niciun act normativ ori vreo tidula, ceva, pe la primarii care sa iti zica exact ce e aia agricultura de subzistenta? In termeni de suprafata detinuta/ lucrata ori un alt criteriu clar si masurabil. Daca gasiti voi, ziceti-mi si mie, ca eu nu am gasit. Poate directia asta ar fi una dintre altele necesare la care sa ne uitam?
Si doi: Stiati ca modelul satului romanesc si pe care noi toti ni-l amintim (inca!) NU apare nici unde in politicile si programele Bxlului? E vreunul dintre noi care nu isi aminteste de "vesnicia s-a nascut la sat" pt romani? Io zic asa! De intrat-intraram, dar de incaput in ea...nu pare. (UE) Ca atare, doar sa ne adaptam continuu la ce vine, NU cred ca e o solutie. Pt ca nu avem la ce sa ne adaptam. Noi nu existam in model!! (Adaptare au facut si asociatiile amintite). Trebuiesc cumva gasite si muncite propriile noastre solutii.
Bonus: In anii '90 intre cativa romani a avut loc o ...sa ii zicem cotroversa: unii "agatau" conceptul de saracie de gatul satului romanesc iar ceilalti incercau sa convinga de viabilitatea teoriei sistemelor regenerative (o societate, comunitate privita ca un sistem are capacitatea de a se regenera, inclusiv la nivel de resurse si producerea lor). Intrebare: Care tabara credeti ca a castigat? :D