Astăzi s-a promulgat așa zisa lege a supermarketurilor. Au fost indivizi care susțineau faptul că, dacă ești de acord cu legea prin care supermarketurile sunt obligate să vândă 51% produse agro-industriale românești, ești un naționalist fanatic și un obtuz care nu înțelege sensurile indicibile ale economiei. Se clama faptul că nu înțelegem conceptul de "piață liberă", care transcende nevoile societății, ale națiunii, ale economiei românești.

 

Că produsele românești sunt mai scumpe și mai proaste, că se strică mai repede, că supermarketurile o să fugă din țară, că vom sta să ne uităm la rafturile goale ca în Venezuela. Un peisaj apocaliptic, în care dreptul suprem al consumatorului abstract va fi încălcat cu obstinație.

 

Să spunem că nu se va întâmpla nimic din toate acestea. 

În primul rând, este vorba de produse proaspete și de sezon: carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație. Este adevărat, nu se vor mai aduce cantități enorme de pâine congelată care se vor vinde în lanțurile de retail, însă pâinea adusă cu TIR-ul poate sta alături de pâinea produsă în țară, la paritate cu aceasta. Roșiile aduse din Turcia sau Spania vor sta - în sezon! - alături de roșiile românești. Ceapa olandeză se va vinde alături de cea românească, merele poloneze vor fi lângă cele locale șamd. Deci, nimic anormal. Atât doar că nu vor mai fi ocoliți deliberat producătorii români, știut fiind că agricultură românească este pusă pe butuci de marile companii europene, interesate ca să-și vândă produsele fără restricții pe o piață mare, așa cum este cea de la noi.

 

Sunt un adversar declarat al supermarketurilor. Ele distrug țesutul social-comercial al unei comunități: în jurul unui astfel de gigant, magazinele dispar le o rază de câțiva kilometri, este ruptă legătura între vânzător și client, industrializează mâncarea ca să facă beneficii mai mari, plătesc prost lucrătorii și își exportă profiturile în țările de baștină, către companiile-mamă sau în paradisuri fiscale.

 

Aceasta este realitatea economică jalnică pe care o aduc supermarketurile, care însă declară, ipocrit, pierderi în țară.

 

„Între 2008 și 2014, profitul reinvestit a fost negativ, deci practic acela a fost într-adevăr profit făcut în România și scos din țară,” a remarcat la începutul acestui an Liviu Voinea, viceguvernator BNR. 

Să plece marii retaileri din România? Nici vorba! Și dacă ar fi obligați să-și mute magazinele la marginea orașelor, așa cum ar fi normal, tot nu ar pleca dintr-un motiv simplu: profitul, chiar dacă se va mai diminua de la nivelul nesimțit de acum, tot va fi unul suficient de mare încât să rămână pe piață. Însă nu vor sugruma complet și nu vor dirija industria agro și comerțul după bunul plac.

 

Ce ar trebui să facă micii producători români? Ajutați de legi și specialiști, ei trebuie, ca să poată rezista, să se adune în cooperative, așa cum se întâmplă de zeci de ani în toate țările care au o componentă tradițională agrară (Italia, Franța, Danemarca etc.) 

Pentru că nu poți asigura un flux de produse la cantități apreciabile singur. Dădeam exemplul merelor poloneze. Cooperativele poloneze și-au cumpărat, din fonduri europene, agregate pentru depozite frigorifice care permit ca merele să poată fi păstrate mai mult timp, printr-o temperatura constantă. Nu este normal ca merele noastre de o calitate excepțională să nu poată fi vândute în țara de origine, în supermarketuri, iar merele eco să fie procesate în străinătate, unde sucul este frumos ambalat și, de multe ori, readus în România unde este vândut ca un produs de lux.

 

Politicienii noștri trebuie să rezolve chestiuni care, din lipsa de apetență a majorității acestora la chestiunile agrare, prin lipsa, într-o mare țară agrară, a unui partid care să fie preocupat de acest sector de bază al economiei românești și prin acapararea unor specialiști de către marile corporații din domeniul agricol care i-a transformat în simpli lobby-ști, au fost până acum total marginale la nivel de discurs public, având o pondere nesemnificativă în problematica legislativă. În fapt, această lege va devoala dezastrul din agricultura românească: o țară cu 45% din populație rurală, în care pământul se vinde galopant străinilor și în care nu mai există o singură fabrică importantă de tractoare și utilaj agricol.

 

Dacă România poate să iasă din marasmul economic, are o singură șansă: agricultura. Sper ca la toamnă să intre în parlament mai multi oameni politici care să priceapă asta, în sfârșit!

 

Faptul că Președintele Johannis a promulgat astăzi legea - chiar dacă lobby-ul neoliberal a depus presiuni mari că să retrimită legea în Parlament - mă face să cred că putem, atunci când nu suntem atât de lamentabili în susținerea interesului național, să intrăm în normalitate. 

Însă legea trebuie urmată de politici agrare absolut necesare.