Un contestat proiect derulat de Academia de Studii Economice distruge casa de patrimoniu a celebrului profesor Nanu - Muscel. Ministerul Culturii a oprit lucrările de șantier, dar Președintele Senatului ASE susține că are permisiunea Inspectoratului de Stat în Construcții pentru a continua lucrările.
Casa părăsită și degradată, situată între sediul Academiei de Studii Economice și un club de noapte, a fost, cândva, Un contestat proiect derulat de Academia de Studii Economice una dintre bijuteriile arhitectonice ale Capitalei.ale Bucureștiului. Finalizată în anul 1909, într-un stil compozit, clădirea a aparținut profesorului doctor Ioan Nanu - Muscel și soției sale, Mathilda.
„Casa Nanu - Muscel a fost dintotdeauna, de fapt, ca un spin pentru Academia de Studii Economice! Încă de la construcție.”, afirmă Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii.
După inaugurarea din anul 1913, oficialii Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, așa cum s-a numit inițial actuala ASE, au negociat cumpărarea proprietăților învecinate, dar Ioan Nanu - Muscel i-a refuzat mereu. Mai mult, când sediul Academiei a fost extins și construcția i-a afectat o parte din curte și un adăpost pentru păsări, medicul s-a adresat instanței și a obținut despăgubiri de 30.000 de lei, potrivit digi24.ro.
„Au fost intervenții, i s-a oferit o sumă foarte mare doctorului Nanu - Muscel ca să renunțe la această casă, ca să primească în altă parte un loc, un teren... El a refuzat și atunci clădirea ASE-ului s-a construit doar pe segmentul pe care îl cunoaștem astăzi.”, susține Vlad Alexandrescu.
Casa-monument nu a intrat în proprietatea Academiei nici după moartea medicului. Rectoratul i-a făcut văduvei o nouă ofertă de cumpărare a clădirii din strada Cihoschi, dar aceasta a refuzat și a închiriat-o ambasadei Poloniei. Când și-a dat seama că averea îi va fi confiscată, în aprilie 1947, Mathilda Nanu - Muscea a anunțat Academia că îi donează clădirea din strada Cihoschi.
„După aprobarea donației respective de către Parlamentul României din vremea aceea, Matilda Nanu-Muscel a solicitat Academiei de Studii Economice ca în locul acestei donații să primească o rentă viageră de 20 de mii de lei, pe lună. Senatul Universității din acea vreme, neavând banii respectivi, a refuzat să plătească și în mod implicit, donația nu s-a finalizat.”, spune prof. dr. Pavel Năstase, președintele Senatului ASE București.
La sfârșitul anilor '90, clădirile au fost retrocedate moștenitorilor, care le-au vândut, apoi, unor dezvoltatori imobiliari spanioli. În anul 2006, aceștia au inițiat un proiect imobiliar pe terenul caselor, au obținut autorizație de construire de la Primăria Capitalei, dar au falimentat. Construcțiile Nanu - Muscel, terenul și proiectul imobiliar au intrat în posesia creditorilor și au fost scoase la licitație. Conducerea ASE s-a înscris, a plătit trei milioane opt sute de mii de euro și a cumpărat imobilele pe care le-a râvnit încă din anul 1913.
Prof. dr. Pavel Năstase, președintele Senatului ASE București: „Noi am cumpărat această casă și terenul din jurul casei în 2013, prin licitație, de la firma Proconces, care avea în spate un dezvoltator spaniol, care o cumpărase de la moștenitorii acestei proprietăți.”
Cu titlul de proprietate în buzunar, cu proiectul arhitectural perfect pliat pe dorința Academiei de a-și extinde sediul actual, rectoratul a demolat clădirea din strada Cihoschi, a săpat fundația noului corp imobiliar și a deschis șantier vast în interiorul și în exteriorul istoricei case principale din Piața Romană.
Prof. dr. Pavel Năstase, președintele Senatului ASE București: „Această construcție nouă va avea un parcaj pe trei niveluri în subsol și s-a turnat deja centura de beton cu pilonii aferenți, astfel încât să înceapă groapa pentru acest parcaj subteran. Și construcția va veni și se va intra din strada Cihovschi. Va fi o construcție care se îmbină cu această casă care este monument istoric de clasă B.”
„Din păcate, partea din spate, anexa care era în spatele casei Nanu-Muscel, a dispărut. De curând, acum, în ultimii ani. Și aceea era o clădire valoroasă. Ea nu fusese încă clasată monument istoric, așa cum nici casa Nanu-Muscel n-a fost clasată decât în 2013.”, susține Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii.
Proiectul a fost contestat de Guvern și de foști miniștri, iar societatea civilă s-a adresat Direcției de Cultură a Capitalei și a inclus imobilul în patrimoniul istoric al Bucureștiului. În tot acest timp, ASE-ul a intrat într-un imens scandal public.
„ASE-ul a intrat direct, în forță, în șantier! Sub cuvânt că restaurează clădirea a dărâmat niște pereți, a dărâmat niște planșeuri, a început să introducă niște tehnologii noi, care nu sunt în conformitate cu restaurarea acestui tip de monumente. Și, în general, și-a permis să trateze casa Nanu-Muscel ca o casă de rând din București. Și atunci a fost momentul când am intervenit.”, adaugă Vlad Alexandrescu.
Pe 1 aprilie 2016, fostul ministru al Culturii a intrat pe șantierul casei Nanu - Muscel și i-a înștiințat pe oficialii ASE că păcălesc legea. Inspectorii Direcției de Cultură au constatat că angajații nu erau avizați în domeniul restaurării monumentelor istorice și că imobilul a fost maltratat. Șantierul a fost închis de Inspectoratul de Stat în Construcții .
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii susține că s-au făcut presiuni: "Da, au fost. În România patrimoniul este supus unei presiuni permanente din partea lobby-ului imobiliar, din partea firmelor de construcții.”
Prof. dr. Pavel Năstase, președintele Senatului ASE București: „În mod normal, trebuia ca Ministerul Culturii, noi fiind noul proprietar, înainte să o claseze trebuia să ne informeze și pe noi. Noi n-avem nici un document din partea Ministerului Culturii prin care să ni se spună "Vrem să clasăm!" Sau și după ce a fost clasată. Noi am aflat din Monitorul Oficial că a fost clasată, după ce noi începuserăm lucrările.”
Conducerea Academiei de Științe Economice a ripostat public și, prin intermediul profesorului Pavel Năstase, a precizat că legea nu poate fi aplicată retroactiv.
În pofida interdicțiilor pentru jurnaliști de a pătrunde pe șantier, au apărut, totuși, destule fotografii din interiorul unde s-au distrus stucaturi și sobe, s-au furat clanțe din bronz și candelabre din vremea Regelui Carol I. La exterior, scările din marmură au dispărut, iar multe ferestre au fost sparte ca sa permită ploilor și zăpezilor să distrugă rapid clădirea. Cu toate acestea, președintele Senatului ASE susține că imobilul este pe mâini bune.
Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii: „Cred că aici justiția trebuie să se pronunțe! Știu că sunt asociații care au făcut plângeri în justiție împotriva acestui șantier. Eu mi-am făcut datoria, ca ministru al Culturii, să-l opresc, până la clarificarea judiciară a problemei!”
„Eu cred că aici specialiștii trebuie să-și spună punctul de vedere, iar aici punctul de vedere al specialiștilor este foarte clar, pentru că avem autorizație care este valabilă încă trei ani de zile de acum încolo.”, spune Președintele Senatului ASE București.
Cazul face obiectul unui dosar penal, deschis conducerii ASE de către Asociația pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.