Personalitate de primă mărime a scenei românești, numele său devine sinonim, în perioada interbelică, cu teatrul de revistă. Primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina „Pîrjoala”, unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu și I.D. Ionescu. Acest lucru l-a inspirat în crearea unui grup de teatru de amatori împreună cu prietenii, cu care juca scene din piesele Meșterul Manole, Căpitanul Valter Mărăcineanu sau Constantin Brâncoveanu, prima lor scenă fiind beciul casei.

 

Prima experiență profesională ca actor a fost în cadrul trupei de teatru de limba idiș condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol în Vaslui și a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții, potrivit site-ului www.cinemarx.ro. În 1896 termina școala gimnazială și s-a înscris la liceul militar din Iași, unde a fost respins la examenul medical. A plecat la Brăila, unde a frecventat o scurtă perioadă liceul „Nicolae Bălcescu”. Aici s-a împrietenit cu învățătorul și scriitorul Ion Adam, care i-a oferit catedra sa din Cursești, Rahova, întrucât Adam urma sa plece la cursuri în Belgia. Tănase și-a dezvoltat repede propriul stil de predare, promovând muzica și gimnastica.

La 14 octombrie 1899 s-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu București. După efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, pe care l-a absolvit în 1905. A început să lucreze în teatru și s-a căsătorit cu Virginia Niculescu în 1917.

Talent autentic, Tănase a avut privilegiul să-și facă ucenicia actoricească laolaltă cu un grup de tineri înzestrați, ca Maria Filotti, Marioara Voiculescu, Tony Bulandra, Gh. Storin, Ion Manolescu, V. Maximilian, (care apoi au contribuit deopotrivă la strălucirea teatrului românesc în perioada dintre cele două războaie) și să joace încă din tinerețe alături de artiști uriași ca C. I. Nottara, Iancu Brezeanu, Petre Liciu, Ion Petrescu, N. Soreanu, Ion Livescu, Aristide Demetriade, Ion Morțun și Vasile Toneanu.

Constantin Tănase visa un teatru popular, cu ample rezonanțe în mulțime, iar actorul trebuia, în opinia sa, să fie înălțat la demnitatea de artist-cetățean, capabil să exprime nemulțumirile și aspirațiile oamenilor simpli, dragostea lor de viață, optimismul și umorul lor sănătos. Din acest motiv s-a îndreptat spre revistă — gen de teatru cu necontestate virtuți satirice și cu puternice tradiții în viața noastră teatrală, care fusese slujit de-a lungul deceniilor de actori iluștri ca Matei Millo, Mihail Pascaly, Aristizza Romanescu, Grigore Mărculescu.

De-a lungul unei cariere de succes, a devenit, grație tipului de personaj popular și repertoriului său constituit din pamflete sociale pline de vervă, un actor de o enormă popularitate. A lansat, prin companiile ''Cărăbuș'' și ''Savoy'', genul revistei muzicale, cu montări strălucitoare, pline de fast, care au avut o mare priză la public. Aceste spectacole muzicale, bazate pe subiecte comice de cele mai multe ori facile, simple pretexte, îi vor oferi prilej acestui mare actor să-și susțină cupletele sale celebre, în fapt șarje caustice la adresa oficialităților, vădind inteligența scenică dublată de conștiință civică.

Cupletul a fost îndreptat asupra năravurilor epocii, pentru a face din ele substanța spectacolului de revistă și a-i da o funcție socială. A satirizat moravurile, abuzurile, încercând să rostească, printre opreliștile cenzurii, problemele cetățeanului.

Încă de la începuturile Companiei "Cărăbuș", înființată la 2 iulie 1919, Tănase a creat un tip de personaj, acela al cetățeanului simplu, umil și necăjit, mereu în contradicție cu birocrația aparatului de stat. Personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrățele, crizantemă la butonieră și bastonaș, s-a făcut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce l-a adus de multe ori în atenția cenzurii. 

Împreună cu Cărăbuș", Constantin Tănase a făcut numeroase turnee prin țară și un turneu în Turcia. Tănase a jucat, de asemenea, și la Paris. La "Cărăbuș", Tănase a lansat carierele a numeroși artiști, cum ar fi doamna muzicii Maria Tănase sau actorul de comedie Horia Șerbănescu, amintește site-ul www.teatrultanase.ro.

În afara numeroaselor producții teatrale, a cochetat și cu cinematograful, atât ca actor, cât și ca regizor, aducând în cele câteva filme care-l au drept protagonist, propriul său personaj: ''Călătoriile lui Rigadin de la Paris la București'' (1924), ''Visul lui Tănase'' (1932), ''Răbdare, Tănase!'' (1943). 

A murit la 29 august 1945. Una dintre cele două case de cultură din Vaslui îi poartă numele, iar arhivele sale personale și multe dintre obiectele care i-au aparținut au fost donate de soția actorului către muzeul județean Vaslui. Din anul 1970 la Vaslui a început să fie organizat un festival de teatru de comedie sub conducerea lui Valentin Silvestru. Din 1980, manifestarea a devenit festival internațional.

În clădirea fostului ''Cărăbuș'' astăzi funcționează Teatrul de Revistă ''Constantin Tănase''.

Sursa: Agerpres