Să-l apărăm, a lăsat testament Maica Benedicta pentru dăinuirea generațiilor viitoare de români, pentru că El, Poetul național și partea cea mai bună a sufletului nostru, de-a pururi „ne ocrotește”.

La Mănăstirea Putna 20 august și 5 mai sunt zilele în care se adună „pâlcul de credincioși ai memoriei Maicii Benedicta", cum îi numește părintele stareț, Arhimandritul Melchisedec Velnic pe cei aleși, chemați de Dumnezeu la slujba de pomenire a unor oameni dragi ce nu mai sunt. La 20 august 1920 la București s-a născut Zoe Dumitrescu Bușilenga, nobila doamnă care și-a consacrat viața lui Mihai Eminescu, a trăit și a osârduit ca românii să-l cunoască în profunzime, ultimele cuvinte ale academicianului Zoe Dumitrescu Bușulenga, plecată la Domnul ca mohahia Benedicta fiind ”Să-l apărați pe Mihai”. 5 mai este ziua când Maica Benedicta - academician Zoe Dumitrescu Bușulenga, a plecat la Domnul, cu dorința să fie înmormântată la mănăstirea Putna, dacă va muri la Văratec sau oriunde în altă parte, afară de București. S-a întâmplat ca pământul Putnei să aibă onoarea de a-i fi casa de veci. Din 2006, în fiecare an la 5 mai, la Mănăstirea Putna se tine slujba de pomenire și parastasul în memoria acestei personalități, așezate în pământul Bucovinei „ca un bob de grâu, ce rodește darul culturii”, de la care se învață „să nu ne pierdem verticala”.

În acest an, având onoarea să particip la slujba de pomenire, la mormântul Maicii Benedicta, am cunoscut-o pe monahia Eufrusinia de la mănăstirea Văratec, care i-a stat de veghe la patul de suferință, până în ultimele clipe ale vieții.

„Îmi spunea că vede o lumină mare pe tavan, mă întreba dacă o văd și eu. Vedea și un tânăr foarte frumos, care vroia să-i spună ceva, dar nu-l auzea”, mi-a povestit maica Eufrusinia, invitându-mă la Văratec unde academicianul Zoe Dumitrescu Bușulenga a devenit maica Benedicta.

Cu dorința de a ajunge și la Văratec, cu recunoștință față de Fundația ”Credință și Creație” (președinte interimar Teodora Stanciu), astăzi pornesc către Sfânta Mănăstire Putna, la comuniunea de credință întru memoria academicianul Zoe Dumitrescu Bușulenga, unde vibrează continuitatea idealului eminescian în DURATĂ ROMÂNEASCĂ de LIBERTATE ȘI CONȘTIINȚĂ. De mâine începe Colocviul anual de la Putna, ca un omagiu adus celor doi intelectuali umaniști români și europeni deopotrivă, încrezători în libertatea gândirii și în forța cuvântului: acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta (1920-2006) și acad. Dan Hăulică (1932-2014).

GOLGOTA NOASTRĂ PE-O GURĂ DE RAI, LA POARTA SFINTEI MĂNĂSTIRI PUTNA

N-au ajuns românii porniți la 1 aprilie 1941 să se închine la Putna Sfântului Ștefan cel Mare. Ne închinăm noi și pentru ei. Și e mai ușor să purtăm crucea suferințelor lor, care sângerează până acum, când știm că nu suntem uitați în rugăciunile sfinților părinți de la Putna și oricine vine la acest Ierusalim românesc trece mai întâi prin valea plângerii de la Fântâna Albă. E că o purificare pentru o mai sinceră apropiere de Dumnezeu.

ÎNTÂLNIRE CU MARILE VALORI ALE NEAMULUI LA SFÂNTA MĂNĂSTIRE PUTNA

Sfârșitul Sfintei Liturghii din duminica de 21 august a fost deosebit la Mănăstirea Putna. Părintele stareț, Arhimandritul Melchisedec Velnic a anunțat deschiderea celei de-a XVI-a ediții a colocviului consacrat ilustrei personalități, academicianului Zoe Dumitrescu Bușulenga - Maica Benedicta, care tradițional adună oameni cu credință adâncă, trăitori în universul creației eminesciene, pe același sacru tărâm în care și-a mistuit sufletul distinsul eminescolog. Mesajul serviciului divin din această duminică a fost adresat tinerilor părinți, ei fiind îndemnați să-și crească copiii în credință și dragoste de neam, modele servindu-le academicienii Zoe Dumitrescu Bușulenga, Dan Hăulică, dar și de curând plecatul la Domnul Vasile Tărâțeanu. Pomenindu-l pe regretatul nostru Vasile Tărâțeanu, cucernicul stareț a rostit un călduros cuvânt pentru încurajarea românilor din nordul Bucovinei, unde „sunt sute de sate și biserici românești și preoții slujesc în limba română, rău năpăstuită ". Chemându-i pe enoriași să vină cu o lumânare și o floare la mormântul maicii Benedicta, părintele stareț s-a rugat să ne păzească Dumnezeu de tot ce ne desparte și ne dezbină.

După masă, în Biserica Mănăstirii a fost oficiat Tedeum-ul în memoria marilor români, profunzi in credință, de la care învățăm ce înseamnă „a crede și a dărui drept" , ce înseamnă sacrificiu pentru tot ce e valoros și ...fascinanta expresie găsită de Arhimandritul Melchisedec la Dan Hăulică și rostită prima dată în predica de la 21 august: "Ce semnificație poartă vorba „mâncărime creatoare?". E o neliniște, o permanentă frământare a oamenilor cu har care dă naștere la minuni, acel „adânc ce numai adânc cheamă". La mormântul Maicii Benedicta, însă, ne-am întâlnit cu liniștea, eterna pace venind și de la zâmbetul candid al Cristinei, micuța nepoțică a lui Dan Hăulică, pentru care „mâncărimea creatoare” e hăt înainte. Și răul despre care ea încă nu știe este lăsat să obosească.