
Sursa Foto: GaleriaPortretelor.ro / MNIR

Prozatorul Emil Gârleanu s-a născut la Iași, la 5 ianuarie 1878. Este fiul colonelului Emanoil Gârleanu și al Pulcheriei, născută Antipa
În 1889 a început studiile liceale la Iași, însă după primele trei clase
alege Școala Fiilor de Militari, tot la Iași. La scurt timp, se înscrie
la Școala de Ofițeri de Infanterie, devenind, în 1898, sublocotenent de
infanterie în Regimentul 13 ''Ștefan cel Mare'', potrivit
''Dicționarului Scriitorilor Români'' (Ed. Fundației Culturale Române,
București, 1998), după cum amintește azi Agerpres într-un material documentar despre personalitățile românești:
În 1900, devine student la Facultatea de Litere a universității ieșene, fără să urmeze cursurile.
Adept al mișcării sămănătoriste, a debutat literar în revista ieșeană
''Arhiva'' (1900), cu poezia ''Iubitei'' și cu schița ''Dragul mamei'',
semnate cu pseudonimul Emilgar pentru a nu fi recunoscut de superiori,
notează emilgarleanu.ro.
A devenit redactor la revista sămănătoristă ''Făt-Frumos'' (pe care a editat-o în colaborare, 1904-1905), a mai colaborat la reviste ca ''Luceafărul'', ''Albina'', ''Neamul românesc'', ''Convorbiri literare'', ''Convorbiri critice'', semnând și cu pseudonime.
A debutat editorial cu volumul ''Bătrânii. Schițe din viața boierilor
moldoveni'' (1905), urmat de ''Nucul lui Odobac'' (1910), ''Cea dintâi durere'' (1907), ''1877 - schițe de război'' (1908) ș.a.
Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu o reprezintă poemele în
proză cuprinse în volumul ''Din lumea celor cari nu cuvântă''. A fost
publicată în 1910, la București. Textele cuprinse în volum pot fi
caracterizate drept poeme în proză naturiste, pline de lirism, duioșie
și ironie blândă, în care sunt descrise întâmplări alegorice din viața
gâzelor, păsărilor, animalelor sau plantelor. Textul are un ușor aer
moralizator, intenția autorului fiind atât de a-i face pe cei mici să
îndrăgească ființele necuvântătoare, dar și să învețe să evite unele din
pericolele în care Gârleanu își imaginează simpaticele personaje.
Câteva dintre povestirile adunate în "Din lumea celor cari nu cuvântă"
sunt: "Când stăpânul nu-i acasă!", "Grivei", "Musculița", "Gândăcelul", "În curtea mea".
Alături de poeții Cincinat Pavelescu (care va deveni primul președinte
al noii Societăți, 1908-1909), Șt.O. Iosif și Dimitrie Anghel, în
aprilie 1908 a pus bazele Societății Scriitorilor Români prin
convocarea, la 28 aprilie, a unei adunări a scriitorilor bucureșteni, la
care au participat și scriitori din provincie. La primul Congres al
scriitorilor, din 3 septembrie 1909, Emil Gârleanu a fost ales secretar
al Societății Scriitorilor Români, alături de Mihail Sadoveanu -
președinte, și de D. Anghel - vicepreședinte. Între anii 1911 și 1912, a
fost președintele Societății.
Ca director al Teatrului Național din Craiova (1911-1914), a contribuit
semnificativ și la realizarea filmului ''Cetatea Neamțului'' (1913), ale
cărui scenariu și regie le-a semnat.
A îngrijit ediții de popularizare din opera lui Vasile Alecsandri,
Grigore Alexandrescu, Ion Creangă, Mihail Kogălniceanu sau Costache
Negri. S-a remarcat și prin traduceri din Maupassant, Alphonse Daudet
ș.a.
Emil Gârleanu s-a stins din viață la doar 36 de ani, la 2 iulie 1914, la
București. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București, se amintește pe emilgarleanu.ro.
(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Sau era aia era Elena Farago? Nu mai stiu, dar cand eram mica m-au fortat adultii sa citesc tot felul de povesti sadice cu animale chinuite: pui morti de frig, caini cu laba rupta, gandaci zdrobiti (bine, asta nu-i trist, din partea mea chiar li se cuvine sa fie striviti),cai morti de foame si de la carat pietre grele, cai arsi de vii, cai impuscati ca pedeapsa ca si-au rupt piciorul si nu mai pot alerga la curse....
Bai nene, astea-s povesti pentru copii?!
Ce sa mai zic ca Legendele Olimpului erau pline de homosexualitate (mai discret formulata, dar totusi...) plus violuri, zoofilie si incest pe fatza.