Olguța Caia: M-am născut în Pipirig, pe 13 august 1951, într-o familie cu unsprezece copii, eu fiind mezina. Părinții noștri, Maria și Dumitru Creangă, ne-au crescut în frică de Dumnezeu și, deci, în iubire creștină. Pe atunci, Părintele Sofian Boghiu picta biserica „Catedrala munților” din Pipirig, ctitorie a Patriarhului Nicodim Munteanu. Părintele Sofian Boghiu picta împreună cu doi preoți basarabeni și toți trei m-au botezat și mi-au pus numele Olga, după Olga, Împărăteasa Rusiei. După Arborele genealogic, ultimul studiu al cercetătorului științific comandor Gheorghe Vartic, cel care a făcut cercetare la fața locului și în Biblioteca Academiei Române, a descoperit că bunicul meu patern a fost fiul lui Dumitru Creangă, cel care a învățat cu Nică a lui Ștefan A Petrei Ciubotariu, la Școala lui Nanu de la Broșteni, duși acolo de Vornicul David Creangă, bunicul lui Nică și tatăl lui Dumitru. În memoria acestor neamuri, am făcut un muzeu în casa noastră din Pometea Târgului Neamț, cu obiecte ce au aparținut și vornicului David Creangă. 

O.C.: Am avut privilegiul să-i duc mâncare, schimburi și cerneală părintelui Ilie Cleopa, pe când stătea ascuns la familia surorii mele, Maria și a lui Gheorghe Olteanu din Pipirig. Aveam 8 ani și trebuia să țin taină și am ținut. Peste ani am aflat că în spatele casei era ascuns părintele Ilie Cleopa. Îmi amintesc cum sora cumnatului meu, Nastasia Gabor, care era megieșă, îi spune într-o zi fratelui: „Gheorghe, din spatele casei tale iese noaptea un călugăr cu barbă până la brâu și tare seamănă cu părintele Cleopa.” Gheorghe îi spune: „Nastasie, tu ți-ai pierdut mințile, mergi la părintele Paisie Olaru la Mănăstirea Sihăstria și te mărturisește…” Nastasia s-a dus și tot îi spunea părintelui Olaru despre casa lui Gheorghe. Părintele i-a spus: „Nastasie, tu îl mărturisești pe Gheorghe și lasă-l în plata Domnului, iar tu, să-ți ții gura, căci vremurile sunt vitrege (era prin 1959) și poți fi arestată și tu și familia fratelui tău.” Nastasia a tăcut mormânt și bine a făcut… Sora mea avea croitorie în casă și cumnatul meu avea în grădină moară. Zi de zi erau oameni care veneau la casa lor și securiștii n-au bănuit că se poate ascunde cineva la ei… Peste ani, l-am întrebat pe părintele Cleopa ce făcea cu cerneala, căci în fiecare săptămână cerea stăpânilor câte o călimară cu cerneală. Și mi-a spus: „Draga mea, eu scriam rugăciuni și poezii religioase și venea Michiduță în persoană și-mi vărsa cerneala pe scrisul meu. Îl fugăream și-l băteam cu bota…”

O.C.: Normal că nu m-am autointitulat strănepoată Creangă, dar am publicat la Editura Cronica Iași o carte „Izvor de Dor”, iar pe ultima copertă, poetul Nicolae Turtureanu a scris că sunt mlădiță de Creangă din Pipirig. Am lansat cartea la un Congres al Asociației Pro Basarabia și Bucovina, la Galați și o doamnă din Basarabia îmi cere o carte. Îi spun că nu mai am, ea îmi zice că vrea o carte pentru Claudia Balaban. Eu o întreb cine este aceea, ea îmi zice: „Uitați-vă în oglindă și o s-o vedeți, vă seamănă leit.” Așa am aflat că era director general al Bibliotecii pentru copii „Ion Creangă” din Chișinău. I-am scris autograf pe ultima mea carte și am intrat pe mâna „Generalului”… Era zăpada cât gardul și-i spun că nu pot veni la Chișinău pentru lansarea cărții… A țipat la telefon și mi-a zis: „Dacă ești cu adevărat strănepoată Creangă, ai să vii, dacă nu, nu. Copiii Basarabiei împreună cu Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Ion Hadârcă, Nicolae Dabija, Claudia Partole, Violeta Diordiev, Mihai Cimpoi, Tamara Pereteatcu, Constantin Dragomir și o mulțime de o ființă cu aceștia vor să te cunoască…” Am îmbrăcat fetițele, pe Ana Maria, Claudia și Olguța, în cojocele și, împreună cu Părintele Teoctist, soțul meu, cu mașina Dacia, am și ajuns la Chișinău la Hotel Dacia, unde ne așteptau frații… Am intrat în aura „generalului” și îndată cu Grigore Vieru au și creat Festivalul „Izvor de Dor”, Festivalul „Zilele Creangă”, Concursul Internațional „La Izvoarele Înțelepciunii” și tot așa, îmi dădea telefon că vin cu patruzeci de copii și scriitori, bibliotecari, cât încape, în cel mai mare autocar. Soțul meu îi caza la enoriașii de la Biserica Nemțișor, apoi la enoriașii de la Biserica Sf. Haralambie din Tg. Neamț și de vreun deceniu ni-i cazează, la Mănăstirea Neamț, Preacuviosul Părinte Stareț, Benedict Sauciuc… De-a lungul a trei decenii, au venit pe meleaguri nemțene, prin grija familiei noastre, câteva mii bune de copii care și-au cunoscut astfel tezaurul străbun.

O.C.: Au tipărit frații basarabeni o carte intitulată „Poveștile lui Ion Creangă” și, tremurând de emoție sfântă, venită de la genialul povestitor, am fost rugată să dau autografe pe această carte…                                                  

Copiii Basarabiei îl țin viu acolo pe Ion Creangă, îi cunosc opera pe de rost! 

O.C.: Cu emoție, Grigore Vieru ne povestea cum, îndată după obținerea Independenței Republicii Moldova, au plecat la București, la Preafericitul Patriarh Teoctist, să-l roage să reînființeze Mitropolia Basarabiei, sub binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române din Patria Mamă, România. S-au întorși victorioși… Zicea: „Atunci am pus temelia Reîntregirii”. Și totdeauna adăuga: „Eu, când merg la Patriarhia Română, la Patriarhul nostru Teoctist mă închin ca la o icoană!”…

O.C.: Ca o necesitate, pentru că este premieră în Biserica Ortodoxă Română, a apărut Proiectul „Copilăria Sfinților” sau „Copilăria Copilului Creștin”, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Am tipărit la Editura Doxologia Iași cărțile: „Copilăria Sf. Teodora de la Sihla”, „Copilăria Sf. Parascheva”, „Copilăria Patriarhului Teoctist”, „Copilăria Părintelui Ilie Cleopa” (care anul acesta va fi canonizat), „Copilăria Părintelui Paisie Olaru” (care anul acesta va fi canonizat), „Copilăria Sf. Paisie Velicikovski” (tradusă și în limba rusă) și „Copilăria Sf. Ioan Iacob Hozevitul”. La Editura Danaster Iași au apărut cărțile: „Copilăria Sf. Ierarh Nectarie” și „Copilăria Sf. Ierarh Iosif cel Milostiv” (care a fost mitropolit la Iași vreme de 27 de ani și a fost și membru al Academiei Române”. Este născut în Basarabia, la Răzălăi. Am lansat acolo cartea și Preasfințitul Antonie împreună cu Părintele vicar Valeriu Ciornei au făcut sărbătoare națională. Sfintele moaște se află în Catedrala Mitropolitană din Iași). Despre cărțile din ciclul „Copilăria Sfinților”, Înaltpreasfințitul Teofan, la privegherea de la Înălțarea Domnului, la Mănăstirea Neamț, a spus: „Preoteasa Olguța Creangă-Caia a scris aceste cărți, dar nu le-a scris cu talentul ei, ci cu talentul genialului străbunic Ion Creangă. Ea nu le-a scris cu dragostea ei, ci cu dragostea arzătoare a lui Iisus Hristos…” Tremur și acum de emoție… Am mai publicat și cărțile: „Grigore Vieru - pelerin pe drumuri nemțene” și „Spiridon Vangheli - pelerin pe drumuri nemțene”. Am în lucru, la Editura Publimedia Iași, cartea „Grigore Vieru - pelerin pe meleaguri nemțene”, pe care o voi lansa pe 29 mai, ora 14.00, la Biblioteca Națională pentru copii „Ion Creangă” din Chișinău, în cadrul Festivalului „Grigore Vieru”. Aceste cărți mi-au adus spor la rugăciune, ele însele fiind ca rugăciunile. Mi-au adus și premii meritate sau nu, precum: Cetățean de onoare al Orașului Tg. Neamț, Cetățean de onoare al comunei natale, Pipirig, Marele premiu „Ion Creangă” al Salonului Internațional de carte de la Chișinău, Trofeul „Oameni de poveste” și, cea mai importantă distincție, „Crucea Sf. Ierarh Dosoftei”, dăruită de Înaltpreasfințitul Teofan atât subsemnatei, cât și Violetei Diordiev, ilustratoarea cărților „Copilăria Sfinților” și lui Aurelian Silvestru, recenzorul acestor cărți…

O.C.: Grigore Vieru a venit de zeci de ori la familia noastră, preot Teoctist și Olguța Creangă-Caia, și noi l-am dăruit și enoriașilor de la Parohiile Nemțișor și Sf. Haralambie Tg. Neamț. Și-a lansat cărțile în aceste biserici, la Mănăstirile Sihăstria și Neamț, la Liceul „Ștefan cel Mare” din Tg. Neamț, la Școala Nemțișor, unde a scris: „La Nemțișor mi-i mult mai dor/ La Nemțișor mi-i mai ușor/ La Nemțișor aș vrea să mor…” Când venea el, era sărbătoare. Copiii Basarabiei știu pe de rost o mulțime de poezii scrise de Grigore Vieru. Au învățat și învață de pe „Abecedarul” conceput de Grigore Vieru și Spiridon Vangheli. Când ne plimbam cu Grigore Vieru prin Chișinău, mulțime de copii îi săreau în brațe…

O.C.: Simt că Reîntregirea este aproape și prin revenirea fraților la Mitropolia Basarabiei! Să cântăm și noi, cum au cântat cetele de îngeri la Nașterea Domnului: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”.