Av. Marina-Ioana Alexandru în Piața Universității / Foto Ionel Nechita
La aniversarea Zilei Constituției în Parlament s-a cerut de către forțele politice trădătoare ale României nici mai mult nici mai puțin decât revizuirea ei. Cum? În ce sens? Pe ici-colo, prin părțile esențiale. După cum am avertizat deja:
Inimoasa și energica avocată Marina-Ioana Alexandru a replicat rapid:
Pentru cei cărora le tună prin minte REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI....în caz că nu știați, vă spunem NOI, AVOCAȚII și cetățenii României ce scrie la art.152 din LEGEA FUNDAMENTALĂ -CONSTITUȚIA:
"Limitele revizuirii:
(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.
(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război."
Pe de o parte. Iar pe de altă parte, vă învederez și notific totodată următoarele, astfel încât să nu puteți spune vreodată că nu știți ce scrie în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, adică la Art.54 :
"Fidelitatea față de țară
(1) Fidelitatea față de țară este sacră.
(2) Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege."......
La Art.55 (1):
"Apărarea țării
(1) Cetățenii au dreptul și obligația să apere România."... coroborat cu Art.118 (1): "Forțele armate
(1) Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale....." raportat la Legea Securității naționale nr.51/1991, Art. 2
"(1) Securitatea națională se realizează prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1.
(2) Cetățenii români, ca expresie a fidelității lor față de țară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea securității naționale."
și Art. 3 "Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele:
a )planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român;....", IAR la "știrbirea suveranității" se atentează în primul rând și implicit la POPORUL ROMÂN care, conform Art.2 (1) din Constituția României, este TITULARUL NATURAL și DE DREPT al PUTERII POLITICE, pentru că SUVERANITATEA ROMÂNIEI este dată de SUVERANITATEA FIECĂRUI CETĂȚEAN ÎN PARTE....
NOI SUNTEM SUVERANI, pentru că DUMNEZEU ne-a făcut așa, nu vreo instituție sau salariat-funcționar public al poporului român!!!
SUVERANITATEA și LIBERTATEA SUNT și PUNCTUM. Asta pentru că SUNT UN DAT și UN DAR DIVIN !!!
Ca să fie CLAR pentru absolut TOATĂ lumea, fără excepție!!!
Avocat Marina-Ioana Alexandru
CONSTITUȚIA IORGOVAN - SCURT ISTORIC
Constituția României, prima de după Revoluția din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă, la 21 noiembrie 1991, și aprobată prin Referendumul național de la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.
Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale.
Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.
Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.
Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991, la București, deși inițial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.
FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.
După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Constituției României pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea Zilei Constituției României (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.