La 6 mai, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul și Dreptul Iov, mult-răbdătorul. Sfântul și dreptul Iov a trăit în Avsitida, teritoriu între Arabia și Idumeea. Acesta se trăgea din seminția lui Avraam, fiu din fiii lui Isav. Tatăl său se numea Zaret, iar mama sa, Vosora. Persoana lui Iov este una istorică. Despre existența lui scrie Iezechiel care îl amintește pe Iov drept unul dintre cei mai mari drepți ai Vechiului Testament, alături de Noe și Daniel.
Sfântul și dreptul Iov avea șapte fii și trei fiice și multe bogății. El era un bărbat cinstit, drept și temător de Dumnezeu.
Este personajul principal al Cărții lui Iov, scriere ce face parte din Sfânta Scriptură, care descrie viața și marile încercările la care a fost supus.
Când a împlinit 70 de ani, Dumnezeu i-a îngăduit îngerului întunericului, Satan, să-l pună la încercare, lăsându-l pe diavol să abată asupra lui nenorocirea, așa cum este arătat în Sfânta Scriptură: Și Domnul a zis către Satan: "Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană și drept și temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău?". (Iov 1,8)
Dar Satan a răspuns Domnului și a zis: "Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? N-ai făcut Tu gard în jurul lui și în jurul casei lui și în jurul a tot ce este al lui, în toate părțile și ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și turmele lui au umplut pământul? Dar ia întinde mâna Ta și atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în față!". (Iov 1, 9-10-11)
Atunci Domnul a zis către Satan: "Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta. Și satan a pierit din fața lui Dumnezeu". ( Iov 1,12 )
I-au fost spulberate astfel averile, apoi i-au murit fiii și fiicele, în cele din urmă a fost încercat cu o boală cumplită în urma căreia a fost părăsit de soție și certat de prieteni pentru că nu-și recunoștea greșelile și fărădelegile care, în judecata lor, dezlănțuiseră mânia lui Dumnezeu împotriva lui.
Ajunsese să stea Dreptul Iov, cel care mai înainte aducea jertfă lui Dumnezeu pentru gândurile rele pe care ar fi putut să le aibă copiii lui, pe o grămadă de gunoi și cu un ciob își astâmpăra rănile, iar pe Dumnezeu nu l-a hulit.
În cele din urmă atâta s-a umilit încât a spus către Domnul său: "... Din spusele unora și altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut. Pentru aceea, mă urgisesc eu pe mine însumi și mă pocăiesc în praf și în cenușă". (42; 5-6)
Pentru această răbdare și smerenie Dumnezeu îi ridică toate încercările și îi dăruie îndoit toate câte le avusese mai înainte, pentru că Sfântul și Dreptul Iov, a mai trăit după aceea încă 140 de ani, și a văzut, așa cum se arată în Sfânta Scriptură, pe fiii săi, și pe fiii fiilor săi, până la al patrulea neam.
Tot în această zi, pomenirea cuvioșilor Mamant, și Ilarion, care cu pace s-au săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Dimitrion, care, fiind săgetat, s-a săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea sfinților mucenici Danax, Mesir și Terinos, care de sabie s-au săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Donat, care, fiind săgetat, s-a săvârșit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Varvar (Barbar).
Sfântul Mucenic Varvar, un fost tâlhar din Grecia, a
comis multa vreme furturi, santaje si crime. Dar Dumnezeu, care nu
doreste moartea pacatosului, l-a intors la pocainta. Odata, in timp
ce-si admira prada stand intr-o pestera, harul divin i-a atins inima,
îndreptându-i gândurile spre moartea de care nu putem fugi si spre
infricosatoarea judecata. Gandindu-se la multimea de fapte rele pe care
le-a adunat s-a întristat si s-a hotarat sa puna început bun, spunând:
"Hristos nu a respins rugaciunea tâlharului care era pe cruce langa EL;
ma rog sa nu ma piarda nici pe mine in mila lui fara margini"
Varvar si-a lasat toate bunurile in pestera si a mers spre cea mai
apropiata biserica. Acolo si-a dezvaluit toate pacatele preotului si a
cerut iertare de relele facute. Preotul l-a primit in casa sa iar Sf.
Varvar s-a pus pe coate si genunchi, deplasandu-se ca un animal in
patru labe, pentru ca nu se credea vrednic sa fie numit om. In
gospodaria preotului el a trait cu vitele, mâncând cu acestea si
considerandu-se cel mai rau dintre toate creaturile. Dupa ce a primit
iertare de pacatele sale, Sf. Varvar a plecat in padure unde a trait
timp de 12 ani, gol, fara imbracaminte, suferind de frig si caldura.
Corpul lui s-a innegrit de tot de murdarie si de arderea soarelui.
In cele din urma, Sf. Varvar a primit un semn de sus ca a primit iertare
si ca va muri ca mucenic. Intr-o zi au venit niste negustori acolo
unde se nevoia Sf. Varvar. Acestia vazand ceva ca se misca in iarba
deasa din fata lor, au slobozit mai multe sageti in acea directie
gandind ca e vorba de vreun animal. Ajungand mai aproape s-au ingrozit
cand au vazut ca au ranit mortal o fiinta umana. Sf. Varvar i-a rugat
sa nu-l planga si dupa ce le-a povestit cine este, i-a rugat pe acestia
sa mearga la casa preotului unde a locuit el si sa-i spuna ce s-a
intamplat.
Apoi Sf. Varvar si-a lasat duhul in grija lui Dumnezeu. Preotul care l-a
spovedit pe fostul tâlhar, i-a gasit corpul neinsufletit care
stralucea cu o lumina dumnezeiasca si l-a ingropat in locul in care a
fost ucis. Dupa aceea, a inceput sa curga mir din mormantul sfantului,
care a vindecat multe boli grele. Moastele sale sunt la Manastirea
Kellios din Thesalia, langa orasul Larissa. (Calendar-Ortodox)
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
FTaviTrance%2Fposts%2Fpfbid08xKzuQQh4d
3otSfciqVjSBrn3me1PT64uAgU8wzd9iP8op4
FyxWL8zKZor44FrtJl
TaviTrance%2Fposts%2Fpfbid08xKzuQQh4d3ot
SfciqVjSBrn3me1PT64uAgU8wzd9iP8op4FyxW
L8zKZor44FrtJl