Pe 31 iulie 1919, Principele Moștenitor Carol a renunțat pentru a doua oară la Coroana României.
Principele Moștenitor Carol mai provocase greutăți părinților săi, Regele Ferdinand I și Regina Maria, cu un an înainte, în 1918, când deghizat, a trecut frontiera româno-sovietică și a mers la Odesa pentru a se căsători cu Ioana Zizi Lambrino. Această căsătorie era o încălcare a Constituției și a Statulului Familiei Regale a României, pentru că fusese încheiată fără autorizarea șefului Casei Regale. De asemenea, și faptul că Ioana Zizi Lambrino era o româncă reprezenta o problemă, deoarece liderii politici doreau ca Principele Moștenitor al României să încheie o căsătorie cu o reprezentantă a unei alte ilustre familii domnitoare.
Drept urmare, căsătoria încheiată la Odesa în 1918 a fost anulată de o instanță românească. Lucrurile, însă, s-au complicat, deoarece Carol nu dorea să renunțe la legătura cu Zizi Lambrino, iar din această relație s-a născut un băiat, pe nume Mircea, socotit drept ilegitim, în ciuda faptului că a fost recunoscut de Principele Carol.
În acest context, Carol a renunțat a doua oară la titlul și prerogativele de Principe Moștenitor. Și de această data, părinții săi l-au convins să revină asupra deciziei sale. Principele Carol a fost trimis într-un turneu mondial pentru a reprezenta Coroana Română, iar în 1921 s-a căsătorit cu Principesa Elena a Greciei și Danemarcei, iar din această căsătorie a rezultat cel care avea să devină regele Mihai I.
Însă căsătoria nu a durat foarte mult, deoarece Carol al II-lea a renunțat, din nou, la titlul de Principe Moștenitor, în 1925, și a plecat în Franța, cu amanta sa, Elena Lupescu.
Totuși, Carol al II-ea a devenit rege al României în 1930, la 3 ani după moartea tatălui său. Între timp, România fusese condusă de un Consiliu de Regență, în numele fiului său, Mihai I.
Regele Carol al II-le a rămas pe tron 10 ani, până în septembrie 1940, când a renunțat la coroană, pentru a patra și ultima oră, în contextul în care România pierduse Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul.
Regele Carol al II-lea a murit în exil, în Portugalia, iar rămășițele sale pământești au fost aduse în țară după 1989 în ciuda faptului că și-a câștigat renumele de gropar al României interbelice.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Capitalismul este doar o SCLAVIE fara sfarsit...
Unde MAFIOTII sunt SEFI...si Poporul SCLAV la Mafioti...
In 20 de ani: 1918-1938...Regalii si Liberalii nu au facut nici o industrie produicatoare de arme...
Sovieticii au produs 40.000 de tancuri...Romania 0.
Când era el tânăr, Regele Carol I a zis că se poartă ca un român adevărat: "Înjură și face datorii".
Și nici fiu-său, Mișu Viteză "Yvonica" (după numele iubitei sale după care plângea fornicativ în adolescență) n-a făcut o mare brânză bună și gustoasă, ci a girat trădarea din miercurea de 23 august 1944 și a primit Pobeda de la Stalin, iar acum luați în calcul această ipoteză: în 1947 a abdicat din proprie voință, cordial cu Petru Groza în relație, făcând o înțelegere tovărășească și avantajoasă despre cum să fie abdicarea, iar "pisica" cu studenții arestați care trebuiau împușcați dacă el nu abdica a fost o marotă de ochii lumii, ca să nu se vadă adevăratul oportunism din spate. Pe cine am înmormântat noi în 2017?...
Cât despre,,casa regală " ,ăștia cel puțin nu au fost români, normal sa-i doară în cot și sa-si vadă de interesele lor.Uitati-va la prima născută a fostului rege Mihai.Ce a făcut în timpul pandemiei?NIMIC.A umblat cu cârpă pe gură și a tăcut mâlc . De fapt nimeni din casele regale din lumea întreaga nu a spus nimic. Cu toții sunt aplecați în fața globalistilor.