Atunci când Fecioara Maria, la patruzeci de zile după naștere, L-a adus pe Prunc la Templul din Ierusalim să fi închinat Domnului, ca orice întâi născut de parte bărbătească, Dreptul Simeon a ieșit în întâmpinarea Pruncului L-a luat în brațele sale și a spus: „Acum slobozește pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace. Că ochii mei văzură mântuirea Ta, Pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, Lumină spre descoperirea neamurilor (…)” (Luca 2; 29, 30). 

Descoperindu-i-se toată vestea cea bună a mântuirii, Dreptul Simeon a arătat prin această rugăciune că marea lui așteptare s-a împlinit și că poate muri în pace. Și Sfânta Prorociță Ana lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre Prunc tuturor celor care așteptau mântuirea în Ierusalim.

Sfântul Simeon, adresându-se Maicii Domnului, a prorocit despre Patimile Mântuitorului Hristos, despre răstignirea Lui și despre tulburările care vor fi în Biserică în veacurile următoare: "Iată, Acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotriviri. Și prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi" (Luca, 2; 34, 35).

În această zi se face și pomenirea Sfintei Ana, de care se pomenește în Evanghelie, și care împreună cu Sfântul Simeon, întâmpinându-L pe Iisus Hristos în biserică, spunea că Acesta este Mesia cel așteptat (sursa: vol. "Viețile Sfinților"). De asemenea, Sfânta Prorociță Ana, prin postul și rugăciunea ei de zi și de noapte, prin statornicia ei în viața curată, s-a învrednicit și ea să-L vadă pe Mesia ca Prunc, prorocind cu laude și mulțumiri despre El, zicând către cei ce erau atunci în templu: Acest Prunc este Domnul, Cel ce a întărit cerul și pămânul. Acesta este Mesia Hristos, pe care L-au vestit toți prorocii. (Ziarul Lumina)