Desen de artistul George-Sorin Nicolae, pentru ActiveNews
Se împlinesc 34 de ani de la plecarea la Ceruri a marelui gânditor creștin Petre Țuțea, omul de o erudiție sclipitoare, care, întrebat fiind ce profesie are, a răspuns așa cum numai unul ca el putea să o facă: „Eu sunt de profesie român”.
Declarație de credință: „Am făcut o mărturisire într-o curte cu șase sute de inși, în închisoarea de la Aiud: Fraților, am zis, dacă murim toți aici, în haine vărgate și în lanțuri, nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el!”
Petre Țuțea s-a născut în ziua de 6 octombrie 1902, în familia preotului din satul Boteni, Muscel. A studiat la Liceul „Neagoe Basarab” din Câmpulung-Muscel și la Liceul „Gheorghe Barițiu” din Cluj. A urmat cursurile Facultății de Drept de la Universitatea din Cluj, cu specializare la Universitatea „Humboldt” din Berlin, unde studiază formele de guvernământ, scrie ZiaristiOnline.ro.
Colaborează la diverse publicații naționaliste, alături de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu și mulți alți intelectuali care făceau parte din generația anilor 1930, unde publică numeroase articole, studii de economie și politică. După invazia comunistă din România, Petre Țuțea este arestat și condamnat de noul regim mai întâi la 5 ani de închisoare, apoi la 18 ani de muncă silnică, din care a executat 8 ani, în diferite penitenciare. Este eliberat în 1964, cu sănătatea zdruncinată din cauza repetatelor torturi la care fusese supus.
Nici după eliberare, șicanele Securității nu au încetat, numeroasele descinderi în locuința sa modestă ducând la confiscarea a multe materiale la care Petre Țuțea lucra.
De la Petre Țuțea nu ne-a rămas o operă structurată, el devenind foarte cunoscut mai ales datorită extraordinarului său talent oratoric. Cele mai multe dintre textele sale au fost adunate în „Tratatul de antropologie creștină”, publicat la Iași, la editura Timpul.
Deși Petre Țuțea se definește adesea pe sine ca fiind un mistic creștin, vorbele sale au o vigoare, o actualitate și o aplicabilitate rar întâlnită. De exemplu, următoarea părere: „Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor? – Simplu. Ducându-se la biserică”.
Cugetări ale gânditorului creștin, filmări cu Marian Munteanu și un „cuvânt de bun rămas” de la înmormântarea marelui filosof, AICI. VIDEO:
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Umflat, dar nu vulcanic
Smerit ? rosti ca un nimic
Petre este un Socrate oceanic
Între ei, însă, se-ntinde Infinitul
Genialul Român nu avea o părere foarte bună despre pesimistul , egoistul Cioran , cuibăritul comod în Parisul tuturor decadențelor...