Foto: Dumitru Petruț, țăran din Bicaci împușcat în timpul unei revolte împotriva colectivizării - Fototeca online a comunismului românesc
24 iulie 1949 este ziua în care au apărut primele cinci gospodării agricole colective din istoria României, din cele 60 pregătite pentru a inaugura noua politică agricolă a României comuniste.
Mulți țărani s-au opus acestor noi măsuri al comuniștilor bolșevici, unii plătind cu viața. Primele cele mai importante din lungul șir al răscoalelor țărănești au fost cele din județele Bihor și Arad din iulie 1949. Acestea au fost primele revolte țărănești împotriva acestor abuzuri.
Revoltele au avut loc la mai puțin de cinci luni de la plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949, care hotăra „transformarea socialistă a agriculturii”, după ce patru ani la rând partidul negase cu îndârjire intenția de a colectiviza pământul. Încă înaintea plenarei crescuse teroarea „cotelor”. Țăranii erau disperați că statul îi obligă să ia pâinea de la gura copiilor pentru a-și achita datoriile în cereale, din ce în ce mai împovărătoare, se scrie pe Muzeul Rezistenței.
Revoltele au avut loc la mai puțin de cinci luni de la plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949, care hotăra „transformarea socialistă a agriculturii”, după ce patru ani la rând partidul negase cu îndârjire intenția de a colectiviza pământul. Încă înaintea plenarei crescuse teroarea „cotelor”. Țăranii erau disperați că statul îi obligă să ia pâinea de la gura copiilor pentru a-și achita datoriile în cereale, din ce în ce mai împovărătoare, se scrie pe Muzeul Rezistenței.
Ca să le interzică orice posibilitate de evaziune, partidul a hotărât ca treieratul cerealelor să se facă numai la aria comunală, de unde recolta putea fi controlată și rechiziționată până la ultimul bob. Procedeul era, în același timp, o constrângere economică și una politică, pentru că țăranul muritor de foame putea fi, în viziunea comuniștilor, convins să se înscrie în colectivă din disperare.
Acestea au fost cauzele răscoalelor care s-au declanșat, aproape concomitent în mai multe județe ale României, în plină vară și în timpul primei recolte de după „plenara colectivizării”.
În iulie 1949 au izbucnit simultan răscoale în foarte multe comune. Intensitatea maximă a fost atinsă în județele Bihor, Arad, Botoșani și Suceava.
Ca un exemplu pentru amploarea fenomenului, documentele oficiale menționează pentru vara anului 1949 diferite manifestări de revoltă ale țăranilor în 54 de comune bihorene din plasele Beiuș, Beliu, Plasa Centrală, Marghita, Săcuieni, Sălard, Salonta, Tileagd și Tinca. Practic, din cele 12 plase ale județului Bihor, numai trei nu au fost afectate de nemulțumirea populară.
Apogeul răscoalelor a fost atins în ultimele zile ale lunii iulie 1949 în câteva localități bihorene, între care Girișul Negru, Batăr, Talpoș, Tăut (29 iulie), Cociuba Mare, Belfir (30 iulie), Ucuriș și Susag (31 iulie). În ultima zi a lui iulie revolta s-a extins și dincolo de granița județului Bihor cu Aradul, în special în localitățile Berechiu, Șomoșcheș, Șepreuș și Apateu.
Rapoartele trimise către CC al PMR menționează un număr de cca 20-23.000 de țărani participanți la revoltele din județele Arad și Bihor.
Securitatea NKVD-istă condusă de sovietici a acționat cu o violență ieșită din comun, pentru a împiedica generalizarea rezistenței țăranilor la colectivizarea forțată. Represaliile întreprinse în primele zile ale lui august de Comandamentul Unic constituit special pentru reprimarea urgentă și în forță a revoltelor au fost extrem de dure și s-au soldat cu execuția a zeci de țărani, reținerea și anchetarea a sute de țărani și deportarea altor sute (în special familiile celor executați și arestați).
În timp ce peste 1.600 de țărani țărani au fost deportați și câteva sute au fost condamnați țăranii nepedepsiți au fost obligați să predea cotele.
Dintre aceștia, 22.088 erau „chiaburi”, 7.226 aveau gospodărie mijlocie, iar 5.504, gospodărie mică.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Rareș Bogdan cere ARESTAREA lui Traian Băsescu, Anca Boagiu, Ludovic Orban și alți foști miniștri
Autor:
Cristi Șelaru, Redactor
Publicat: 02/10/2016 17:10
Actualizat: 03/10/2016 16:55
rares-bogdan
Rareș Bogdan, vedeta Realitatea TV, face o propunere șoc. El cere arestarea unor politicieni de prim rang, printre care Traian Băsescu, Ludovic Orban și Anca Boagiu, sub acuzația de subminare a economiei naționale.
”Voi face o PROPUNERE soc! Vreau sa propun ARESTAREA tuturor ministrilor care au fost la conducerea Ministerului Transporturilor din 1990 pana astazi! De ce? Pentru SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE! Pe prostul asta de acum nu trebuie sa il aresteze nimeni decat pentru refuz de comunicare datorita fricii de PRESA! Romania nu poate miza pe Turism din cauza INFRASTRUCTURII MAI MULT DECAT PRECARE!
Am plecat din Poiana la ora 15.00 si inca nu am ajuns la iesirea din Predeal spre Bucuresti. Oricum am inteles ca exact la fel este pana la Comarnic. Vineri dupa amiaza 4 ore de la Bucuresti la Bran iar acum minim 5 ore pana voi ajunge la Redactie la RealitateaTv. Sper totusi ca pana la ora 21.00 sa ajung…… Oricum sa ma urmariti asta seara la intrarea in emisiune, o sa va placa mult.
P.S. Pentru ca cei ce au condus Ministerul Transporturilor sa nu fie singuri cred ca ar trebui insotiti in PUSCARIE si de Sefii CNADNR! Cum si-au batut joc de Tara asta toti, incredibil. Degeaba au investit o serie de oameni in Turism daca investitiile lor sunt pur si simplu boicotate de Stat prin abandonarea Marilor Proiecte de Infrastructura!”, e mesajul lui Rareș Bogdan.
Printre cei care au condus Ministerul Transporturilor după Revoluție se regăsesc Traian Băsescu, cu 3 mandate, Anca Boagiu, cu două mandate, Radu Berceanu, cu două mandate, Ludovic Orban, Alexandru Nazare, Miron Mitrea și Gheorghe Dobre.
https://ioncoja.ro/rares-bogdan-cere-arestarea-lui-ludovic-orban/