Sărbătorită anual, la 26 aprilie, Ziua mondială a proprietății intelectuale reprezintă un prilej de a promova rolul proprietății intelectuale în încurajarea inovației și creativității.
În această zi celebrăm nu numai forța enormă a creativității umane, ci și drepturile de proprietate intelectuală, care ajută la alimentarea și canalizarea acestei forțe, făcând din ea un important motor al dezvoltării economice, culturale și sociale, informează Agerpres.
Muzica de care ne bucuram astăzi este rodul inspirației și muncii asidue depuse de oamenii de creație din întreaga lume — cântăreți și compozitori; muzicieni și editori; producători, ingineri și mulți alții. Amploarea și diversitatea rezultă din accesibilitatea fără precedent la diverse genuri și stiluri muzicale, ceea ce ne permite să descoperim aproape zilnic noi forme hibride de muzică. Tehnologiile prin care avem acces la progresele industriei muzicale se schimbă aproape la fel de repede. Descărcarea, cumpărarea sau subscrierea, vânzarea directă de la autorul operei muzicale la consumator — toate opțiunile sunt accesibile. Dezvoltarea tehnologică a condus la apariția unor noi modele de afaceri generând o accesibilitate fără precedent la diferite stiluri și genuri muzicale. De la Opera din Beijing la Filarmonica din Viena, de la Bamako Blues la "Chicago house", muzica transcende granițele și ne conectează unii cu ceilalți.
În România, asigurarea protecției proprietății intelectuale se realizează, în principal, prin două instituții de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), în domeniul proprietății industriale, și Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe.
În 2000, statele membre ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale au desemnat ziua de 26 aprilie, dată la care, în 1970, a intrat în vigoare convenția de înființare a OMPI, ca zi dedicată recunoașterii contribuției pe care inventatorii și artiștii o au la dezvoltarea societății. OMPI este una din agențiile specializate ale Națiunilor Unite. A fost creată în 1967 cu scopul declarat de a încuraja activitatea creatoare și promovarea proprietății intelectuale oriunde în lume. Are în mod curent 183 de state membre, administrează 23 de tratate internaționale, având sediul mondial la Geneva, în Elveția.
Proprietatea intelectuală se referă la recunoașterea paternității unei anumite invenții, creații sau idei și la drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale respective. Drepturile de proprietate intelectuală se împart în două mari categorii: drepturile de autor, care protejează creațiile literare, artistice și științifice, și drepturile de proprietate industrială, care includ brevetele, patentele.
În această zi celebrăm nu numai forța enormă a creativității umane, ci și drepturile de proprietate intelectuală, care ajută la alimentarea și canalizarea acestei forțe, făcând din ea un important motor al dezvoltării economice, culturale și sociale, informează Agerpres.
Muzica de care ne bucuram astăzi este rodul inspirației și muncii asidue depuse de oamenii de creație din întreaga lume — cântăreți și compozitori; muzicieni și editori; producători, ingineri și mulți alții. Amploarea și diversitatea rezultă din accesibilitatea fără precedent la diverse genuri și stiluri muzicale, ceea ce ne permite să descoperim aproape zilnic noi forme hibride de muzică. Tehnologiile prin care avem acces la progresele industriei muzicale se schimbă aproape la fel de repede. Descărcarea, cumpărarea sau subscrierea, vânzarea directă de la autorul operei muzicale la consumator — toate opțiunile sunt accesibile. Dezvoltarea tehnologică a condus la apariția unor noi modele de afaceri generând o accesibilitate fără precedent la diferite stiluri și genuri muzicale. De la Opera din Beijing la Filarmonica din Viena, de la Bamako Blues la "Chicago house", muzica transcende granițele și ne conectează unii cu ceilalți.
În România, asigurarea protecției proprietății intelectuale se realizează, în principal, prin două instituții de specialitate: Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), în domeniul proprietății industriale, și Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe.
În 2000, statele membre ale Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale au desemnat ziua de 26 aprilie, dată la care, în 1970, a intrat în vigoare convenția de înființare a OMPI, ca zi dedicată recunoașterii contribuției pe care inventatorii și artiștii o au la dezvoltarea societății. OMPI este una din agențiile specializate ale Națiunilor Unite. A fost creată în 1967 cu scopul declarat de a încuraja activitatea creatoare și promovarea proprietății intelectuale oriunde în lume. Are în mod curent 183 de state membre, administrează 23 de tratate internaționale, având sediul mondial la Geneva, în Elveția.
Proprietatea intelectuală se referă la recunoașterea paternității unei anumite invenții, creații sau idei și la drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale respective. Drepturile de proprietate intelectuală se împart în două mari categorii: drepturile de autor, care protejează creațiile literare, artistice și științifice, și drepturile de proprietate industrială, care includ brevetele, patentele.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
- 10% din preţul unui CD revin muzicianului.
- 35-40% din acelaşi preţ vânzătorului de la tarabă/magazin.
- 40-45% din acelaşi preţ revine casei de discuri.
Super afacere! Desigur, aţi scris aceste lucruri neştiind cum se pune problema. Dar asta nu micşorează marea infracţiune comisă de a 4-a industrie a lumii, industria de show-biz.
Doar din concerte să mai iasă cîte un ban, dar şi acela vai de el!... Că se plăteşte închirierea unui spaţiu sau a unei săli, se plăteşte impresarul şi firma de publicitate, iar ce rămâne merge la artişti. Care mai plătesc şi ei impozite...
De asta şi prosperă maneliştii, pentru că încântă urechile feluriţilor cocalari care aruncă în ei cu bani neimpozabili. N-o să vedeţi niciodată un instrumentist de la filarmonică sau un solist de operă umblând cu automobilul personal Porsche sau Ferrari, nu pentru că nu şi-ar dori, ci pentru că nu-şi pot permite. În schimb veţi vedea patroni de case de discuri folosind numai astfel de automobile de lux. Acesta este şi motivul pentru care un Pavarotti a ajuns să manelizeze muzica de operă. Dar despre morţi numai de bine (!)...