Sfântul Leon, Episcopul Cataniei (Sicilia), s-a născut în orașul Ravena, la 270 Km spre N-E de Roma. A primit o educație creștină și, datorită faptului că provenea dintr-o familie bogată, a studiat la școlile cele mai înalte ale vremii sale. Încă de tânăr, a intrat în monahism, închinându-și viața lui Dumnezeu.
A fost ales episcop al Cataniei după trecerea la cele veșnice a episcopului Savin. În timpul episcopatului său, a ridicat o biserică închinată Sfintei Lucia și un locaș de cult în cinstea Sfinților 40 de Mucenici.
În acea vreme, un vrăjitor pe nume Iliodor era prilej de sminteală pentru mulți creștini din oraș. Rugându-se lui Dumnezeu, într-o zi, după Sfânta Liturghie, Sfântul l-a legat pe vrăjitor cu omoforul de gât și l-a dus într-un loc numit Ahilion, unde a poruncit poporului să facă un foc mare.
După aceea, au intrat în foc amândoi, sfântul ieșind nevătămat prin puterea lui Dumnezeu, iar vrăjitorul arzând, ca unul ce s-a încrezut în puterile întunericului.
Sfântul Leon a trecut cu pace la cele veșnice în jurul anului 780.
Ajungând la adânci bătrâneți, s-a mutat în pace la Domnul, iar moaștele lui au fost așezate în Biserica „Sfânta Lucia”, zidită de el.
Acest cuvios părinte a fost mare întru minuni, nu numai în timpul vieții, ci și după săvârșirea din viață.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Sadoc episcopul și a sfinților ce s-au săvârșit împreună cu dânsul, o sută douăzeci și opt la număr.
Sf. Mucenic Sadoc, Episcopul Persiei și cei 128 de martiri au suferit împreună cu dânsul în Persia, sub împăratul Savoriu al II-lea. Sf. Sadoc era succesorul mucenicului Simeon (prăznuit în 17 aprilie). Odată, Sadoc a avut un vis în care Sf. Simeon îi povestea despre cum a pătimit el însuși moartea ca martir. Înfățișat în mare slavă la capătul unei scări care ducea în rai, Sf. Simeon i-a spus: "Ridică-te până la mine, Sadoc, nu-ți fie teamă. Ieri m-am ridicat eu, astăzi te vei ridica tu."
La puțin timp, împăratul Savoriu a reînceput persecuția împotriva creștinilor, dând ordin ca Sf. Sadoc împreună cu clerul și enoriașii săi să fie prinși și arestați. În total, 128 de oameni au fost arestați, dintre care și nouă fecioare. Aceștia au fost torturați în închisoare timp de 5 luni, cerându-li-se lepădarea de Hristos și închinarea la zeul soarelui și al focului. Curajoșii martiri au răspuns: "Noi suntem creștini și ne închinam la un singur Dumnezeu". Toți au fost condamnați la tăierea capului cu sabia.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Visarion.
Acest cuvios părinte al nostru Visarion s-a născut trupește în Egipt. După ce s-a făcut mai mare și a fost învățat Sfintele Scripturi, a strălucit întru inima lui lumina cea sfântă. Pentru aceasta din fragedă vârstă a iubit pe Dumnezeu foarte, neîntinând în nici un fel sfântul botez pe care-l primise în pruncie. Astfel, suindu-se într-un loc pustiu, se nevoia ca fiind fără de trup; și defăimând trupul ca ceva stricăcios, a supus tot răul binelui și a avut ajutor pe Dumnezeu, pe Care îl iubea. Păzind curat chipul lui Dumnezeu, cu toată puterea săvârșea aceleași lucruri ca și proorocii cei mari, cei care au vorbit cu Dumnezeu aievea. Astfel dacă Moise, temelia tuturor proorocilor, prin lemn a prefăcut apele cele amare în ape dulci, închipuind Crucea Domnului, ca să liniștească pe iudeii ce cârteau, acest fericit, mergând odată cu ucenicul său pe cale, neavând apă și fiind arși de sete, prin însemnarea Crucii în văzduh, a prefăcut apa mării, din sărată și cu neputință de băut în apă dulce și rece și bună de băut; din care și îndestulându-se împreună cu alții mulți, au mulțumit lui Dumnezeu. Și tot astfel după cum Iosua Navi, oarecând, biruind pe Amalic a oprit soarele din drumul său, până ce a înfrânt pe dușmani, și acest fericit, aflându-se odată într-un loc oarecare și spre folosul multora vorbind și fiind vremea spre seară, cerând de la Dumnezeu, a oprit soarele până ce a săvârșit învățătura. A coborât apoi apă din cer, ca și Ilie, de mai multe ori, când unii au cerut de la el aceasta. Proorocul Elisei, oarecând, cu cojocul lui Ilie a trecut Iordanul, fără să se ude; iar fericitul acesta în loc de Iordan a trecut Nilul, folosindu-se în loc de cojoc de semnul crucii. Asemenea și alte semne făcând cu puterea Crucii, și până la adânci bătrâneți slujind lui Dumnezeu, s-a mutat către veșnicele locașuri.
Tot în această zi, pomenirea celui dintre sfinți părintelui nostru Agaton, papă al Romei.
Acest cuvios părinte al nostru și făcător de minuni Agaton era din Italia, fiu de părinți creștini, cucernici și bine cinstitori, care, ostenindu-se, l-au învățat toată Scriptura cea de Dumnezeu insuflată și folositoare. Căci atât de mult s-a folosit și s-a umilit, încât, după ce au murit părinții săi, a adunat toată bogăția lor și chemând odată pe săraci le-a împărțit-o pe toată și s-a dus la o mănăstire, unde s-a făcut monah. Și îmbrăcându-se în chipul îngeresc, slujea lui Dumnezeu ziua și noaptea, făcând rugăciuni pentru lume. Și se nevoia atât de mult spre fapta bună, iar fapta bună nu se ascunde, a ajuns papă al Romei. Și bine împodobind această vrednicie, în pace s-a mutat către Domnul. (Calendar-Ortodox.ro)
Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Chindiu, episcopul Pisidei.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului părintelui nostru Plotiu.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.