Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron este prăznuit de Biserica Ortodoxă pe 17 februarie dar și în prima sâmbătă din Postul Mare, numită și „Sâmbătă Sfântului Teodor”, în care se face pomenire de minunea colivei, săvârșită de Sfânt la mulți ani după moartea sa.

Sfântul Teodor Tiron a trăit în secolul al al III-lea, pe vremea împăraților Diocletian, Maximian și Maximin. Originar din cetatea Mialon, din Amasia, Sfântul a fost ales în oastea imperială, cea mai importantă la aceea vreme. El era un ostaș apreciat dar niciodată nu și-a pierdut credința sa către Dumnezeu. Astfel, pornind persecuția împotriva creștinilor, generalul Viringa, în oastea căruia se afla Sfântul Teodor, l-a chemat la el, spre a-l convinge să se alăture celor care se închinau idolilor. Atunci, Sfântul L-a mărturisit pe Dumnezeu și i-a defăimat pe idoli, ca pe niște lucruri făcute de mâini omenești și lipsite de orice putere. Fiind un bun soldat, Sfântul Teodor a primit îngăduința de a se mai gândi asupra celor spuse, vreme de câteva zile.

Spre a demonstra tuturor neputința idolilor, Sfântul Teodor a luat foc și a aprins statuia unuia dintre cei mai cinstiți idoli. În timp ce statuia se mistuia, el mărturisea celor de față că el este cel care i-a dat foc. Pentru aceasta, el a fost aruncat în temniță, iar păgânul judecător a dat ordin ca Sfântului să nu i se dea nimic de mâncare, spre a muri de foame. Sfântul Teodor, însă, nu mai avea nevoie de hrana cea trupească, pentru că îngerii îi slujeau și îl mângâiau. Văzând aceasta, temnicerul i-a dat pâine și apă dar Sfântul le-a lăsat neatinse.

Fiind scos din închisoare, Sfântul Teodor Tiron a fost legat de un lemn și străpuns cu fiare ascuțite, până la oase. În cele din urmă, el a fost aruncat într-un cuptor cu foc, unde, în ziua de 17 februarie 303, și-a dat duhul.

Sfântul Părinte mai este prăznuit de Biserica Ortodoxă și în prima sâmbătă din Postul Mare, numită și „Sâmbătă Sfântului Teodor”, datorită minunii colivei, săvârșită de Sfânt la mulți ani după moartea sa.

Astfel, la 50 de ani după moartea Sfântului Teodor, împăratul Iulian Apostatul (361-363), dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sf. Teodor, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci mai degrabă să mănânce grâu fiert cu miere, cunoscuta colivă a vremurilor noastre.

În amintirea acestei întâmplări minunate, Biserica Ortodoxă sărbătorește anual pe Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, în prima sâmbătă a Postului Mare. Vinerea seara, la Sfânta Liturghie a Darurilor Înainte Sfințite, după rugăciunea din amvon, se cântă Canonul Sf. Mare Mucenic Teodor, compus de Sf. Ioan al Damascului. După aceasta, se sfințește coliva și se împarte credincioșilor. Această sărbătoare a fost rânduită pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397).