FOTO: Simbolul celor trei națiuni semnatare ale Unio Trium Nationum
La 16 septembrie 1437, în timpul desfășurării Răscoalei de la Bobâlna, era semnată la Căpâlna „Înțelegerea frățească” (fraternio unio) dintre stările privilegiate ale Transilvaniei.
Cele trei „națiuni” astfel definite se angajau prin acest pact de alianță mutuală militară și politică să se ajute reciproc împotriva dușmanului extern, pe termen scurt urmărind zdrobirea răzvrătiților. Rămasă în istorie ca "Unio Trium Nationum”, înțelegerea parafată între nobilimea maghiară, sași, secui și clerul catolic stabilea în fapt și eliminarea completă a iobagilor din viața politică și socială din Transilvania.
Poziția românilor transilvăneni rezultată în urma pactului (marea majoritate iobagi) devenea extrem de dificilă, deoarece acesta excludea în mod tacit grupul etnic român (Universitas Valachorum) din Uniune și de la orice formă de participare politică sau socială.
Românii erau considerați în Transilvania, conform cu prevederile înscrise în actul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio) o națiune "tolerată", acest statut fiind menținut oficial mai bine de trei veacuri și jumătate, până la desființarea iobăgiei și a sistemului politic medieval.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Poate așa este drept...
Resursele sunt necesare construirii de civilizații și de consolidări culturale sunt limitate și ca urmare controlul lor generează conflicte ...
Între istoria unui popor și controlul resurselor există o determinare obiectivă. În prima parte a mileniului II d.Hr. între arpadieni și valahi a fost o conlucrare în valorificarea resurselor Transilvane
Răscoala este o consecință a redistribuirii resurselor din Transilvania ca urmare a :
1. venirea în Transilvania a oaspeților ( secolul al XII-lea d.Hr. ...) a generat o presiune socio-economică ce a forțat o redistribuire a resurselor;
2. schismei de la 1054 care în timp a generat posibilitatea redistribuirii legale a resurselor. La un moment dat în Transilvania puteau fi nobili numai cei ce erau catolici. Ca urmare are loc un transfer legal de resurse de la schismatici la catolici;
3. sistemul de proprietate în devălmășie a valahilor favorizează împroprietărirea legală cu documente a mari domenii funciare. Un fel de ieșire din indiviziune a celor ce erau catolici. Ai carte, ai parte!;
4. presiunea financiară a zeciuialei ce trebuia strânsă și de la schismatic ce fuseseră scutiți înainte;
5. trecerea țăranilor de sub autoritatea comiților regali și puși sub autoritatea „domnilor de pământ” -nobililor ce i-au privat de libertate.
Acestea au generat o criză socio-economică-politică între două grupări ce își apărau interesele:
- o grupare ce acaparase resursele formată din: oaspeții și autohtonii ce îmbrățișaseră catolicismul (nobilii) cu mari capacități organizatorice;
- o altă grupare - lipsită de libertate și dezordonată - ce se găsea lipsită de resurse, care nu dobândeau documente de proprietate – „nu aveau carte” pentru că erau schismatici chiar dacă cu sute de ani în urmă fuseseră oamenii de încredere ai regelui ( iobagii regelui). Refuzul iobagilor regelui de a se supune schimbării credinței transformă clasa iobagilor – oamenii de încredere ai regelui - în dezmoșteniții regelui, în tolerații societății – proces social ce are loc „pas cu pas ” pe durata a sute de ani!
Resursele sunt necesare construirii de civilizații și de consolidări culturale sunt limitate și ca urmare controlul lor generează conflicte ...
Între istoria unui popor și controlul resurselor există o determinare obiectivă. În prima parte a mileniului II d.Hr. între arpadieni și valahi a fost o conlucrare în valorificarea resurselor Transilvane
Răscoala este o consecință a redistribuirii resurselor din Transilvania ca urmare a :
1. venirea în Transilvania a oaspeților ( secolul al XII-lea d.Hr. ...) a generat o presiune socio-economică ce a forțat o redistribuire a resurselor;
2. schismei de la 1054 care în timp a generat posibilitatea redistribuirii legale a resurselor. La un moment dat în Transilvania puteau fi nobili numai cei ce erau catolici. Ca urmare are loc un transfer legal de resurse de la schismatici la catolici;
3. sistemul de proprietate în devălmășie a valahilor favorizează împroprietărirea legală cu documente a mari domenii funciare. Un fel de ieșire din indiviziune a celor ce erau catolici. Ai carte, ai parte!;
4. presiunea financiară a zeciuialei ce trebuia strânsă și de la schismatic ce fuseseră scutiți înainte;
5. trecerea țăranilor de sub autoritatea comiților regali și puși sub autoritatea „domnilor de pământ” -nobililor ce i-au privat de libertate.
Acestea au generat o criză socio-economică-politică între două grupări ce își apărau interesele:
- o grupare ce acaparase resursele formată din: oaspeții și autohtonii ce îmbrățișaseră catolicismul (nobilii) cu mari capacități organizatorice;
- o altă grupare - lipsită de libertate și dezordonată - ce se găsea lipsită de resurse, care nu dobândeau documente de proprietate – „nu aveau carte” pentru că erau schismatici chiar dacă cu sute de ani în urmă fuseseră oamenii de încredere ai regelui ( iobagii regelui). Refuzul iobagilor regelui de a se supune schimbării credinței transformă clasa iobagilor – oamenii de încredere ai regelui - în dezmoșteniții regelui, în tolerații societății – proces social ce are loc „pas cu pas ” pe durata a sute de ani!