Sfântul Prooroc Elisei a fost agricultor. A fost chemat de Ilie, din porunca dumnezeiască, la misiunea de prooroc. Ilie i-a descoperit lui Elisei revelația dumnezeiască și a cerut cu lacrimi de la Dumnezeu, ca îndoit să-i dea acestuia harul prezent în el. Elisei și-a părăsit casa și familia și a urmat lui Ilie. L-a urmat pe Ilie până la înălțarea acestuia la cer, când i-a preluat cojocul, dar și darul profetic.

De la naștere s-a arătat mare făcător de minuni, pentru ca o junincă de aur din Silom, căreia israelitenii îi aduceau jertfele lor, a murit în ceasul nașterii lui Elisei și a mugit așa de tare, încât glasul ei s-a auzit până la Ierusalim.

Dumnezeu a făcut multe minuni prin intermediul prorocului Elisei: a despărțit apele Iordanului precum odinioară Moise despărțise apele Mării Roșii; a făcut dulci apele amare de la Ierihon; a umplut cu apa tranșeele de apărare excavate în războiul cu Moabitenii; a înmulțit untdelemnul din vasele văduvei celei sărace; l-a înviat pe fiul femeii sunamite; a hrănit o sută de oameni cu douăzeci de pâini mici, l-a vindecat pe Neeman, căpetenia de oști de boala leprei; a lovit cu lepra pe sluga lui Gehazi din pricină că acesta s-a mândrit; a orbit toată oștirea siriană, iar altă oștire a pus-o pe fugă; a proorocit multe care aveau să se întâmple.

 

A murit în jurul anului 839 î.Hr. și a fost înmormântat în Samaria, la Sevastopoli. (Doxologia)

 

 

Sfântul Metodie s-a născut în Sicilia, spre sfârșitul secolului 8, într-o familie înstărită și a fost trimis de părinți să studieze la Constantinopol. La scurtă vreme a intrat în viața monahală, a fost hirotonit ieromonah și a ajuns stareț. În vremurile acelea însă, Biserica era lovită de „cel de al doilea val” al ereziei iconoclaste, promovate de rău-credinciosul împărat Leon Armeanul, iar sfintele moaște și icoanele erau din nou interzise și distruse. Patriarhul Nichifor al Constantinopolului l-a trimis pe Sfântul Metodie la Roma pentru a-l informa pe papa Pascal despre cele ce se întâmplau în Bizanț. Sfântul a zăbovit mai mult la Roma și, când s-a întors, împărat era Mihail al II-lea Traullos, tot un iconoclast care „nu numai cu legături și temniță, ci și cu bătăi” a chinuit pe Sfântul Metodie pentru convingerile sale ortodoxe despre cinstirea sfintelor icoane.

 

Următorul împărat, Teofil, și el iconoclast convins, a mers mai departe cu persecutarea Sfântului Metodie și l-a închis într-o insulă, într-o peșteră adâncă unde Sfântul a petrecut fără a vedea lumina zilei până la moartea împăratului. Abia când Sfânta Teodora a devenit împărăteasă, lupta împotriva sfintelor icoane a încetat, iar patriarh al Constantinopolului a fost așezat chiar Sfântul Metodie. În anul 843, în prima duminică din Postul Sfintelor Paști, pentru serba triumful Ortodoxiei, Sfântul Metodie a condus o procesiune... triumfală prin Constantinopol. Iar această procesiune o ținem și noi de atunci, la biserici și mânăstiri, în fiecare an, tot în prima duminică din Postul Mare, numită „Duminica Ortodoxiei”.

 

Tot în această duminică ar trebui să se citească, dar în ultimii ani nu se mai citește, „Sinodiconului Ortodoxiei”, un text de excepțională valoare, în primul rând didactică, întocmit de Sfântul Metodie pentru a vădi vechile erezii care au tulburat Biserica de-a lungul veacurilor și, implicit, pentru a-i feri pe creștini de acestea. De ce nu se mai citește? Probabil că asta o să ne întrebe și Mântuitorul la dreapta judecată... Doamne ajută!

 

(Sursa: TVR, Universul credinței,)

 

Cuviosul Nifon, cel ce a sihăstrit în Muntele Athosului la anul 1330, și care cu pace s-a săvârșit:

Sfântul Nifon athonitul a trăit în secolul al XIV-lea, și a fost fiu de preot. Pentru Hristos a luat calea monastică, dar a fost repede hirotonit preot. Dar dragostea lui de osteneală și liniștire (isihie) l-a adus la Muntele Athos. Aici el a purtat lupta cea bună mulți ani, sub îndrumarea starețului său, sfântul Maxim Kavsokalivitul (Cavsocalivitul - "arzătorul de colibe", prăznuit la 13 ianuarie).

Sfântul Nifon a murit la vârsta de 96 de ani, fiind slăvit de Dumnezeu cu darul facerii de minuni și al discernământului.