Sfânta Muceniță Tatiana diaconița este pomenită în calendarul creștin-ortodox la data de 12 ianuarie.
Sfânta Muceniță Tatiana a trăit la Roma în timpul împăratului Alexandru Sever (223-235). A făcut parte dintr-o familie nobiliară, care avea credința în Hristos, dar o ascundea din cauza persecuțiilor împotriva creștinilor. Deși ocupa funcții înalte în administrația romană, fiind în trei rânduri consul, tatăl Sfintei Tatiana își păstra în taină credința creștină.
Sfânta Tatiana a crescut în casa părinților ei cu bunăcuviință și cu frică de Dumnezeu, învățând cu bucurie tainele dreptei credințe. Ajungând la vârsta căsătoriei, Tatiana n-a voit să se căsătorească, ci viețuia în curăție, cu dragoste creștinească. Astfel, aceasta a ales să trăiască în curăție și în dragoste față de Hristos, rugându-se ziua și noaptea, ajutându-i pe cei bolnavi și nevoiași. Pentru virtuțile ei a fost aleasă în slujba de diaconiță a Bisericii din Roma.
Deși împăratul Alexandru nu era un prigonitor - se spune că mama sa, Iulia Mamia, era creștină -, în timpul lui au avut loc multe persecuții anticreștine, ordonate de prefecții săi. Într-una din aceste persecuții a fost prinsă și Sfânta Tatiana. Aceasta a mărturisit că este creștină, a fost prinsă și dusă în templul zeului Apolo.
Sfânta s-a rugat lui Dumnezeu și idolul a căzut la pământ, sfărâmându-se, precum și o parte din templu. Atunci, din porunca mai marilor cetății a fost supusă la chinuri cumplite: bătăi, scoaterea ochilor, goliciunea trupului, scrijelirea pe trup cu brice, aruncarea în temniță, tăierea sânilor, aruncarea spre a fi mâncată de către fiare, spânzurarea și strujirea trupului, aruncarea în foc. Dar toate le-a îndurat cu putere de sus, de parcă nu simțea nici o durere, și, cu toate că era schingiuită de prigonitori, propovăduia neîncetat celor de față despre puterea și chemarea Mântuitorului, încât mulți păgâni veneau la credința în Hristos. De aceea, au poruncit să fie decapitați sfânta și tatăl ei.
În prezent, capul Sfintei Mucenițe Tatiana se află în Catedrala mitropolitană din Craiova. Moaștele sfintei au ajuns de la Roma la Niceea și apoi la Biserica "Sfinții Apostoli" din Constantinopol. După ce Constantinopolul a căzut sub turci (1453), în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craiovești au adus capul Sfintei Mucenițe Tatiana, împreună cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, la Mănăstirea Bistrița, în județul Vâlcea.
După reorganizarea Mitropoliei Olteniei (1950-1955), capul Sfintei a fost depus la Episcopia Râmnicului și apoi la Catedrala mitropolitană „Sfântul Dimitrie” din Craiova.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Pentru rugăciunile Sfintei Tatiana, Doamne Iisuse Hristoase, întărește'ne și miluiește-ne pe noi, robii Tăi!
Ochii ți s'au scos
C'ai mărturisit pe Iisus Hristos
Bătăi crunte'ai luat
Toate le'ai răbdat
Goală fost 'ai plimbată
Prin cetatea terorizată
Briciul ți 'a scrijelit
Trupșorul chinuit
În temniță neagră
Adânc Sfânta se roagă
Sânii ți 'au fost tăiați
Groaznic, surori și frați
La fiare, aruncată
De ele, nemâncată
În aer spânzurată
Ai fost strujită toată
În foc te'au azvârlit
Focul nu l'ai simțit
Toate le'ai îndurat
Cu putere de Sus
Mioara-Vioara lui Iisus
Schingiuită de prigonitor
Vorbeai cu ardoare tuturor
De Iubitul tău, de Mântuitor
De Puterea și Chemarea Lui
De Slava și Învierea Domnului
Mulți păgâni veneau la Credință
Văzând minunile și crunta suferință
Asistați de noii lor Frați
Sfânta cu tatăl au fost decapitați
Din Rai, Sfinților, ce vegheați
Vă rugăm să nu ne uitați !