Între 1866-1947, Ziua națională a României a fost sărbătorită în data de 10 mai. Ulterior, între 1948 și 1989 această zi a fost schimbată, de către comuniști, cu ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, ziua de 1 decembrie a devenit zi națională și sărbătoare publică în România, ceea ce este valabil până astăzi.
Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus, în ziua de 10 mai 1866, jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, tot el a fost cel care a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României.
În data de 14 martie/26 martie 1881 România a devenit, din principat, Regatul României. Pentru a marca importanța acestui eveniment, ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai fastuase serbări din istoria României.
După abdicarea forțată a regelui Mihai I în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea nr. 363 din 1947, prin care a fost proclamată Republica Populară Română. Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat, în locul celei de 10 mai.
Noua zi „națională” s-a numit ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Ion Iliescu a fost omul rușilor dar un lucru bun a făcut și el: i-a interzis trădătorului Mihai Hohenzoller să intre în România.
Iar Neagu Djuvara a fost un istoric doar pt editura Humanitas. Studiile lui în domeniu se limitau la un doctorat în filosofie pe care l-a finalizat cu o teză de filosofie a istoriei. Djuvara este cel care a popularizat ideea dragă ungurilor potrivit căreia românii ar fi de fapt cumani!