În data de 10 iulie 1466, Ștefan cel Mare și Sfânt a pus piatra de temelie a mănăstirii închinate Maicii Domnului la Putna. Mănăstirea, caracterizată de Mihai Eminescu drept „Ierusalimul neamului românesc”, a fost și rămâne un centru esențial pentru spiritualitatea și cultura românească.
Maria Toacă: ÎN AL ZECELEA AN DE DOMNIE, LA 10 IULIE, ȘTEFAN VODĂ ÎNCEPU A ZIDI MĂNĂSTIREA PUTNA...
În semn de mulțumire lui Dumnezeu pentru biruința în bătălia de la Chilia, evlaviosul Domnitor al Moldovei Ștefan cel Mare a pornit să înalțe un înfloritor lăcaș de închinare. Și "...au tras cu arcul... dintr-un vârful de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au ajuns săgeata, acolo au făcut prestolul în oltarii...", ne-a lăsat scris cărturarul povestitor Ion Neculce. De la alt luminat cronicar, Grigore Ureche, cunoaștem temeinicul adevăr că Ștefan cel Mare și Bun "... în al zecelea an al Domniei sale, în anii 6974 (1466), iulie 10, au început a zidi mănăstirea Putna...".
Această Sfânta necropolă domnească este pentru românii din nordul Bucovinei cel mai apropiat loc de întărire sufletească și apărare a ființei naționale. Istoria, cu tot trecutul la care ținem și de care ne ținem, ne leagă de Putna, cea mai de seamă ctitorie voievodală, unde Ștefan cel Mare odihnește acoperit de glorie și dragostea poporului.
Când nu mă duc pașii, pornesc cu inima către Ierusalimul nostru, acolo unde veacurile se perindă cu dragostea de neam și cu memoria vie despre o Țară numită grădina Maicii Domnului. Și recitesc pentru a câta oară cuvintele lui Eminescu: „Când pleci de la Hadikfalva (Dornești n.a.) către Putna, pe un drum a cărui împrejurime, dotată de natură și de oameni cu cele mai bogate daruri, cu cele mai frumoase podoabe, îți răpesc vederile și-ți dezmiardă sufletul! Ziceam, când pleci spre Putna zărești, în depărtare, înălțându-se către cer, falnicele coame și spete ale munților Carpați. Pe de o parte ți-ar plăcea să ajungi cât de curând la țelul călătoriei, pe de altă parte ai dori să treci perpetuu printre aceste holde înflorite, printre aceste dumbrăvi răcoroase, unde ochii nu se satură de a privi impozantele alei de plopi și mănoasele țarini din Bucovina cea drăgălașă.”
Cum să nu fi ales Ștefan Vodă aceste locuri pentru veșnica-i odihnă, dar și mai mult pentru mântuirea și întărirea urmașilor săi?! (Maria TOACĂ)
„În Letopisețul Moldovei se spune că după cucerirea Cetății Chilia, în luna ianuarie 1465, Ștefan cel Mare s-a întors cu toată oastea la Suceava, poruncind mitropolitului, episcopilor și tuturor preoților „să mulțumească lui Dumnezeu pentru ce i-a fost dăruit lui...”. În Analele de la Putna și în Cronica moldo-polonă, se menționează, imediat după relatarea victoriei de la Chilia, că la 10 iulie 1466 Ștefan-Vodă a început să zidească Mănăstirea Putna, cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, se precizează pe siteul oficial al Mănăstirii.
Cu ocazia împlinirii la 550 de ani de la momentul ctitoririi, arhimandritul Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna, a povestit câteva episoade mai puțin cunoscute din trecutul recent al obștii monahale.
Vrednicul de pomenire ierarh Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a povestit despre vizita pe care Ceaușescu a făcut-o la Putna, în 1966, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ctitorire.
„În anul 1966, Nicolae Ceaușescu, președintele României la acea vreme, a vizitat Mănăstirea Putna cu prilejul împlinirii sorocului de 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii Mănăstirii Putna. După această vizită, Putna, îndeosebi, dar și celelalte mănăstiri au fost „năvălite” de mulțimea turiștilor, mai ales a școlarilor și a studenților. Aceștia, după terminarea vizitei care dura aproape două ore, mărturiseau: „La școală ni se spune că religia este opiu pentru popor; aici, vedem că religia înseamnă cultură, artă”.
La Putna, turiștii, îndeosebi tinerii, își completau cunoștințele de istorie și de religie; se învăța adevărata istorie a neamului nostru românesc.
Vizita președintelui de atunci la Putna a fost, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, „o descătușare sufletească”.
Dacă Ceaușescu a fost la Putna, nu mai are nimeni dreptul să ne mai urmărească și să ne ceară socoteală de ce mergem la biserică și la mănăstiri, spuneau turiștii cu multă bucurie sufletească", a spus arhiepiscopul.
Acesta a povestit că fiica lui Nicolae Ceaușescu a fost de trei ori la Putna.
„Zoe Ceaușescu, după vizita tatălui ei, a fost de trei ori la Putna, în vizită particulară. Găzduia la o familie în comuna Putna. Seara, când nu mai erau turiști în mănăstire, venea, intra în biserică, îngenunchea în fața mormântului lui Ștefan cel Mare câteva minute, săruta mormântul, săruta și icoanele din catapeteasma bisericii, săruta mâna părintelui ghid, mulțumindu-i, și pleca la gazda sa din Putna. Ea a cerut o carte cu litere chirilice, „pentru cultura ei”; părintele stareț Gherasim a priceput ce dorește în realitate; i-a dat un Ceaslov și o Psaltire", a mai relatat ierarhul.
ÎPS Pimen a adresat cu ocazia istorisirii sale și un îndemn tinerilor: „Citiți cât mai mult din publicistica lui Mihai Eminescu! Veți găsi aceste pagini publicate sub formă de broșuri și la biblioteca fiecărei parohii și mănăstiri din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților; îndreptați-vă pașii și inimile cât mai des spre Putna; acolo vă veți întâlni și cu Mihai Eminescu, cel care ni l-a înfățișat pe Ștefan cel Mare ca model de trăire a virtuților creștinești și patriotice; să citiți cu glas sau în șoaptă, în fața bustului său, poezia Doina, numită de un bun român „o rugăciune” și veți înțelege cel mai bine, când veți ajunge în Parlament sau în Guvern, cum să conduceți țara; veți înțelege cât de mult au greșit parlamentarii de azi, dând legea vânzării de terenuri străinilor; au fost înstrăinate peste 2 milioane de hectare – „curată trădare de țară”–, dispreț total față de eroii neamului care și-au dat viața pe câmpurile de luptă pentru apărarea pământului Țării, sfințindu-l cu sângele lor”.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Afirmatia dumneavoastra referitoare la cultura generala a jurnalistilor este pe deplin justificata dar nu cred ca prezinta un mare interes pentru dumnealor, mai ales ca multi nu fac decat copier/coller sau traduceri cu "google".