Scena intrării Întregitorului Mihai Viteazu în Alba Iulia, pe fresca de la Ateneu pictată de viitorul Sfânt Arsenie Boca, pe vremea când era student la Arte Plastice, sub îndrumarea profesorului Costin Petrescu
Au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia.
Imediat după bătălia de la Șelimbăr (28 octombrie 1599), în care Mihai
Viteazul îl învinge pe cardinalul-principe al Transilvaniei, filoturcul
Andrei Bathory, acesta intră în Alba Iulia, unde este întâmpinat cu un
nemărginit și sincer entuziasm de către locuitorii cetății, scrie Historia. „Ardealul
întreg îi zăcea la picioare” – consemna Nicolae Iorga – „în pulberea
sângeroasă a înfrângerii de la Șelimbăr. Atunci minunea după care trei
sute de ani încheiați nu ni poate ieși din minte, cum nu ni va ieși cât
vom dăinui pe lume, se împlini”. Odată cu triumfala intrare a lui Mihai
pe poarta Sfântului Gheorghe, intra și Alba Iulia pe poarta cea mare, de
sărbătoare, a istoriei românilor. „De la 1600 nici un român n-a mai
putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau
securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și
desăvârșită poezie.” (Nicolae Iorga).
Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul împreună cu oastea
sa, la 1 noiembrie 1599, la trei zile după biruința de la Șelimbăr,
urmată la câteva luni de cucerirea Moldovei, transforma orașul în prima
capitală a celor trei țări unite sub sceptrul marelui voievod. Aici,
Mihai Viteazul s-a intitulat „voievod și domn a toată Țara Românească și
al Ardealului și al Țării Moldovei”.
Voievodul a primit cheile orașului chiar din partea episcopului romano-catolic Demetrius Napragy. Voievodul a organizat Cancelaria domnească, prin care a început să emită, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în latină și slavonă.
Domnitorul a înființat la Alba Iulia una dintre cele mai importante instituții culturale românești din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp foarte scurt, el a reușit să construiască o catedrală mitropolitană, cu hramul „Sfânta Treime”, și clădirile aferente pentru sediul mitropoliei, demolate însă de autoritățile habsburgice în 1715.
Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinți, stolnic domnesc și ban al
Craiovei, apoi domnitor al Munteniei și, ca Întregitor al românilor, conducătorul celor trei provincii istorice care formează
România de astăzi: Moldova, Ardealul și Țara Românească.
Voievodul a fost ucis de mercenari valoni în tabăra de la Câmpia Turzii, la data de 9 august 1601. Trupul acestuia a fost îngropat într-un loc rămas necunoscut, dar capul a fost dus în Țara Românească, la Mănăstirea Dealu. Calendarul Ortodox îl așteaptă pentru a-i fi înscris numele în rândul Sfinților Mucenici ai Neamului Românesc.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Doresc sa va informez pe aceasta cale despre recenta descoperire a osemintelor Domnitorului Unirii, la Sf.Manastire Plaviceni ,Jud.Teleorman, unde se pastreaza in prezent. Exista mai multe articole pe aceasta tema, inclusiv despre testul ADN realizat pentru identificare.