Președintele Academiei Române, Prof. Acad. Ioan Aurel Pop, a lămurit situația tezaurului românesc aflat, încă, la Moscova.
Într-o serie de clipuri filmate pentru campania „100 de adevăruri istorice” a Trinitas TV, prof. Ioan Aurel Pop a explicat rațiunile pentru care autoritățile României au decis să trimită tezaurul țării - ce cuprindea 93,4 tone de aur, tablouri, documente și alte obiecte de patrimoniu inestimabile - la Moscova și nu la Londra. Academicianul afirmă că Regina Maria și Casa Regală a României au primit asigurări ferme din partea Casei Imperiale Romanov - al cărei Țar Nicolae a fost verișorul Suveranei noastre - că nimeni nu va atinge, nici cu un fir de păr, tezaurul României.
„Eu nu vă pot spune cât valorează astăzi, în 93,4 de tone de aur. Nici casetele de bijuterii ale Reginei Maria. Nici tablouri, documente, bunurile, etc care s-au trimis acolo și dintre care unele s-au întors.
Toate au luat drumul Moscovei în două transporturi: unul în 1916, a cărui rațiune o pot înțelege ca istoric în proporție de 80-90% și al doilea în 1917, a cărui trimitere acolo este problematică și discutabilă, cu toate că oamenii aceia aveau multă minte și erau responsabili față de bunurile țării.
De ce nu s-a trimis la Londra, loc sigur?
În vreme de război, în 1917 eram în al treilea an de război, greu, apele internaționale erau controlate de inamic și ar fi mult mai riscant să se trimită pe căi necunoscute, ca să ajungă la Londra. Pe de altă parte, casa regală a României care se bucura de un mare prestigiu atunci și în special Regina Maria, care era înrudită cu suveranii Marii Britanii, dar și ai Imperiului Țarilor, a primit asigurări de la Țarul Nicolae - a cărui verișoară era - că atâta vreme cât casa Romanov va sta în fruntea Rusiei, nici cu un fir de păr nu se va atinge nimeni de tezaur. Ceea ce s-a și întâmplat!
Prin urmare, tezaurul dus la Moscova a însemnat ducerea lui într-un loc sigur, un loc în care nici Napoleon, cu toată forța lui, n-a reușit să-l stăpânească și să disloce. Moscova era considerată un loc foarte sigur. Nimeni n-avea de unde să știe, deși în 1916 erau anumite semne...Mai grav e că s-a trimis al doilea transport, când deja revoluția comunistă începuse deja...”, a spus profesorul Pop.
Căderea Casei Romanov și acapararea puterii de către bolșevici a influențat decisiv soarta tezaurului românesc. Noile autorități de la Moscova au susținut că vor returna tezaurul doar când puterea din România va ajunge „în mâinile poporului”, adică atunci când țara se va comuniza.
Cu toate acestea, Nicolae Titulescu a obținut returnarea unei mici părți din tezaur în 1935.
„Tezaurul este o rană deschisă și toți șefii de stat s-au străduit să-l recupereze.
În 1935, Titulescu - care avea dezlegare de la Casa Regală - a negociat returnarea unei părți din tezaur, ceea ce ne-a dat speranțe. Atunci s-au întors ce mai rămăsese din osemintele marelui nostru principe, Dimitrie Cantemir, primul român de anvergură europeană.
Dar bunurile care s-au trimis atunci reprezentau o parte infimă. În 1954-1955, eforturile de recuperare s-au reluat, discuțiile axându-se pe faptul că acum „poporul este la putere, dați-ne înapoi ceea ce este al poporului” și în 1956 s-a returnat o parte (din tezaur). S-a făcut o expoziție la București cu documentele, tablourile care s-au returnat atunci. Aceste două returnări că tezaurul n-a fost distrus în întregime, așa cum s-a mai susținut”, a afirmat academicianul.
În ceea ce privește o rezolvare a acestui diferend dintre România și Federația Rusă, profesorul Pop spune că actuala comisie bilaterală care funcționează pe acest subiect are doar un rol tehnic și că dacă ar exista un dialog între liderii de la vârful României și respectiv al Rusiei, s-ar putea ajunge la un acord.
„La partea de aur, la patrimoniul BNR, nu ne mai referim la obiectele propriu-zise, nici la monedele acelea care reprezentau 70-80%. Lingourile erau o parte mai mică dintre cele 93,4 de tone aur. Obiecte din tezaur, inclusiv bijuterii ale Reginei Maria, s-au vândut la licitație în casele de licitație occidentale. Urmașii boierimii române, prezenți la aceste licitații, le-au remarcat.
Noi am vrea să obținem o reparație din partea Moscovei, ca stat succesor al Imperiului Țarist. De multe ori, autoritățile rusești ne spun că nu e răspunderea lor ce s-a întâmplat pe vremea Țarilor. Este, pentru că din punct de vedere al dreptului internațional, Federația Rusă a moștenit și activele și pasivele regimurilor trecute.
Strădania acestei comisii bilaterale care funcționează este de a rezolva din punct de vedere tehnic problemele: cât s-a trimis, ce s-a returnat, ce mai e de returnat și cum se poate proceda la o reparație justă.
De-aici încolo trebuie să intre pe scena politică autoritățile statului. Problema tezaurului rămâne deschisă, nu este fără speranță. Sunt convins că între autoritățile cele mai înalte ale României și ale Rusiei ar putea duce la o rezolvare amiabilă din punctul de vedere al dreptului internațional”, a conchis el.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.