Toma Caragiu s-a născut într-o familie de aromâni, la 21 august 1925. La scurtă vreme, împreună cu părinții, Niko Caragio și Athina Papastere, cu sora lui, Matilda, părăsesc regiunea Kastoriei, situată în nordul Greciei, districtul Macedonia de Vest, poposesc o vreme în Cadrilater și ajung în România. Schimbându-și numele din Caragio în Caragiu, familia marelui actor se stabilește în orașul Ploiești, în anul 1940, unde Toma urmează cursurile Școlii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel".

Se înscrie la facultatea de drept, dar nu după mult timp abandonează cursurile și se înscrie la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică București, clasa Victor Ion Popa. Debutul pe o scenă adevărată se produce în anul 1948, pe scena Studioului Teatrului Național din Piața Amzei, când, student fiind, în anul III, i se încredintează rolul unui scutier din „Toreadorul din Olmado” în regia maestrului Ion Sahighian. La 1 mai 1948 este angajat ca membru la Teatrului Național iar în 1949, la 24 ani, obține Diploma de absolvire a I.A.T.C.

În 1953, tânărul actor primește funcția importantă de director de teatru, la Teatrul de stat din Ploiești. Aici va rămâne timp de doisprezece ani, interpretând peste treizeci de roluri. Însă, cea mai bogată etapă a istoriei sale a început odată cu transferarea lui de la Ploiești la București, în postul de actor la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra".Aici, iar mai apoi la Teatru Național și Teatrul de Comedie, Toma Caragiu a apărut pe scenă de peste două mii de ori, în douăzeci de piese diferite. Dăruirea excepțională pentru teatru și desăvârșirea cu care își juca rolul i-au adus titlul de „comic genial" (1969) și chiar de „cel mai bun actor român" (1971).

„BD la munte și la mare", „Haiducii", „Operațiunea Monstrul", „Ciprian Porumbescu" sau „Actorul și sălbaticii" sunt doar câteva dintre titlurile celor patruzeci de filme în care Toma Caragiu a încântat spectatorii cu arta sa deosebită. Nu putem să nu amintim și de numeroasele sale sketch-uri televizate sau înregistrate la radio, cu care reușea să descrețească frunțile oricui. „Fabula", „Omul cu șopârla", „Moș Gerilă" sau „Așa-i în tenis" sunt printre cele mai cunoscute momente televizate ale sale.

Chiar dacă este binecunoscut pentru rolurile din monologuri, dialoguri, scenete, spectacole de divertisment și filme de comedie, Toma Caragiu a jucat și în drame. A jucat peste 50 de roluri principale în piese transmise de Radio România - „Teatru la Microfon” și peste 40 de roluri în filme de lung-metraj și în seriale de televiziune.

La numai 52 de ani, în plină ascensiune, viața i-a fost curmată în mod tragic. A murit sub dărâmăturile blocului în care locuia, în urma cutremurului din 4 martie 1977, împreună cu prietenul său, regizorul Alexandru Bocăneț. Cei doi sărbătoreau în acea seară finalizarea filmului Gloria nu cîntă, în care Toma Caragiu juca rolul principal. Toma Caragiu a fost înmormântat în Cimitirul Bellu, alături de Eminescu, Coșbuc, Caragiale și Nichita Stănescu, pe care i-a iubit și prețuit nespus.

VIDEO: