Petre Țuțea și Marcel Petrișor surprinși de filajul securității. Foto: CNSAS
Monahul Filotheu Bălan: S-a dus și dom’profesor… În seara aceasta de Marți, 12 Octombrie 2021, cu puțin înainte de ora 22, Marcel Petrișor s-a alăturat cetei sfinților mărturisitori din închisori, după o lungă suferință. Unul din ultimii supraviețuitori ai temnițelelor comuniste s-a mutat la cele cerești, în Țara libertății veșnice.
Născut la 13 aprilie 1930 la Ocișor, în Apuseni, a fost arestat de comuniști nu pentru apartenența la vreo mișcare politică, ci pentru o faptă bună: ca student la filosofie, în 1952 i-a dat cartela de student nepotului lui Aron Cotruș, Ovidiu Cotruș, ca să poată mînca la cantina studențească.
Au urmat ani de exterminare și teroare, la Jilava, Baia Sprie, Gherla, Aiud.
Eliberat în 1956, este din nou arestat după cîteva luni, sub acuzația de complot (tocmai începuse revoluția din Ungaria și studenții au fost principalii vizați de regim). După un nou tur al acelorași închisori, prelungit pe ani de zile fără speranța scăpării din iadul temnițelor, este eliberat de la Aiud în 1964.
După eliberare este admis la Facultatea de Litere și după absolvire în 1970 se angajează ca profesor de limba franceză în București.
A fost bun prieten cu Părintele Gheorghe Calciu (care l-a salvat de la moarte în temnița de la Jilava), fiind împreună pătimitori în aceeași celulă cu martirul Constantin Oprișan. După eliberare, a fost unul dintre cei mai activi foști deținuți politici, prieten al eroilor și mărturisitorilor Aurel State, Simeon Ghinea, Petre Țuțea și alți mari români.
S-a considerat pe sine întotdeauna tînăr, visător, plin de nădejde pentru un viitor mai luminos al României și al românilor. A luat parte activ la tot fenomenul Pieței Universității în 1990 și și-a oferit propria casă ca sediu al Mișcării Pentru România - partidul studenților și al tuturor celor cu inimă de român și de creștin din anii 1990-1992.
Am avut marea onoare și bucurie de a fi găzduit în casa sa vreme de aproape trei ani, în studenție. Discuțiile pînă tîrziu în noapte din acei ani mi l-au relevat într-o lumină duioasă, părintească, cum puțini au avut privilegiul. Îmi aduc aminte că în urma unei asemenea discuții într-o bună zi ne-am suit în mașină și am venit la Părintele Cleopa și la Părintele Justin ca să ne lămurim niște răspunsuri la care împreună nu găseam ieșire… exact ca în veacurile marilor Părinți ai pustiei.
A fost un apropiat al Mănăstirii Petru Vodă și un permanent susținător, cu diplomație și delicatețe, al tuturor demersurilor Părintelui Justin Pârvu și ale noastre și un sfetnic al meu prea-drag.
Acum un an și jumătate, înainte de începerea nebuniei contemporane, era bucuros că primise un nou permis de conducere, fără dată de expirare… Din păcate pentru noi, Dumnezeu a vrut altfel.
Aici, în mănăstire, în Noiembrie 2020, tocmai îmi spunea, după parastasul Părintelui Gheorghe Calciu (foto), cît de bucuros este că vede oameni normali și sănătoși. La scurtă vreme, din păcate, a făcut o pneumonie cu multe complicații. L-au vegheat soția și prietenii apropiați. Îmi aduc aminte că l-am cercetat la spital și am plecat cu soția sa, doamna Dana, cu un taxi, tîrziu în noapte, povestind despre călătoriile sale prin lumea largă. Cîteva săptămîni mai tîrziu, soția sa pleca din această viață… Slăbiciunea și complicațiile bolii l-au țintuit la pat în toate aceste luni, fiind vegheat îndeaproape de prieteni, mireni și monahi, spovedit și împărtășit.
Ne-a lăsat o aleasă moștenire a unei lumi mai luminoase în cărțile scrise cu atîta drag pentru noi. Dumnezeu să-i facă odihnă cu drepții și cu sfinții!
Veșnica lui pomenire!
monahul Filotheu
Înmormântarea va avea loc la Ocișor, Vineri, 15 Octombrie, la orele 10.00.
Video: MĂRTURISITORII
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Satul de lichele
Misei si misele
Te'ai retras intre stele
Te minuna geniul bun
Al neamului Roman
Munte pe'acest pamant
Viezi in cerul sfant
Din locasuri ceresti
Cu mila ne privesti
Ai vrea sa ne feresti
De'un planetar Pitesti
Cu ochii blanzi si mari
Drept intre clopotari
Strigi sa nu capitulam
Si vesnic sa luptam !