„Cine știe cîte sute sau mii de trupuri ucise în chinuri se vor fi sfințit din voia Domnului, ca acela al Părintelui Ilie Lăcătușu, dar stau nedescoperite și necinstite?” – Părintele Justin Pârvu

Mărturia Părintelui Justin Pârvu, despre sfântul cu moaștele întregi din România sau „mortul-viu”: Părintele Ilie Lăcătușu:

 „Alături de Părintele Ilie Lăcătușu am stat 4 ani la Periprava, în Delta. El s-a remarcat, în general, prin interiorizarea lui puternică și prin tăcere. Rar îl auzeai vorbind ceva, și atunci când o făcea, era foarte important ceea ce spunea, de cele mai multe ori ne îndemna să ne rugăm atunci când eram în vreo primejdie.

Despre acest om pot să spun că avea cu adevărat darul smereniei. Caută tot timpul să nu iasă în evidență cu ceva, făcea pe neisemnatul. Îmi amintesc de o întâmplare minunată din Delta, când Părintele Ilie a jucat un rol foarte important.

În dată de 30 ianuarie, ne-au trimis în colonie, la Canal, la tăiat de stuf. Vă dați seama ce însemna lucrul acesta pe un frig de iarnă? Moarte curată. Eram toți înspăimântați, mai ales că îi văzusem și pe caraliii noștri cu mitralieră, vreo patru mitraliere. Probabil așteptau să ne execute, crezând că vom refuză comandă. Era o deschidere acolo, de apă, de vreo patruzeci de hectare și stuful era tocmai în adâncime.

Toți am început să murmuram și nu prea aveam de gând să întrăm în apă. Ne-au ordonat să intrăm și să scoatem câte doi snopi. Pentru cine făceam noi astea? Nu avea niciun sens. Mai, și cum să intri în apă? Calci te duci intr-o știoalnă, nu te mai scoate nimeni de acolo. Am ezitat la început. Părintele Ilie a avut un cuvânt foarte ferm și ne-a îmbărbătat pe toți: "Mai, întrăm pentru că ăștia is puși pe gând rău; ăștia trag în noi. Să intrăm în apă, că Maică Domnului și Sfinții Trei Ierarhi ne vor scoate nevătămați.”

Mai, și am intrat. Am ajuns acolo, până la barbie am intrat în apă. Am tăiat frumos snopi. Și ne mirăm cu toții că lucrăm că pe uscat. Unii până la piept, unii până la gât, unii în sfârșit până la jumătate, cum ne-a prins locul pe fiecare acolo. Și am scos. Am mers vreo trei ore în apă, și am scos la mal cei doi snopi. Dar nu era numai așa că-l tăi cu frunze, trebuia frumos, curățat, măsurat, pus la dimensiune și era un ger de -30° afară, gheață groasă de 20-25 cm, încât vedea nufărul galben înflorit sub gheață. Sus ne însoțeau niște păsări, care ne-au urmărit în tot acest timp și dedesubt florile de sub gheață.

Ei bine, eram cu toții nevătămați și uzi. Curgea apă de pe noi. Mare minune a fost atunci. Că dimineață, când am intrat noi era ceață, nori și rece, așa te prindea la oase. Și dintr-odată a apărut soarele, mai băieți, s-a luminat de ziua. Era o căldură, de se minunau și caraliii. Ne-am dezbrăcat și s-au uscat hainele că la cea mai fierbinte sobă, așa aburi ieșeau din toate. Ne-am încălțat, ne-am îmbrăcat și hai la colonie.”

Părintele Ilie Lăcătușu a fost întemnițat timp de 7 ani la Peninsula (Valea Neagră), Târgu Ocna, Periprava

Data adormirii: 22 Iulie 1983. Veșnica lui pomenire din neam în neam!

VIDEO cu minunata sa descoperire: