

Marcel Petrisor, fost deținut politic - trecut printre alte închisori, prin celula morții din Casimca Jilavei împreună cu Pr. Gheorghe Calciu și Costache Oprișan, un om exemplar și o mare conștiință a neamului românesc, a trecut în seara asta la Domnul!
Miercuri, 13 octombrie, la ora 12, va fi depus la biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Piața Eudoxiu Hurmuzachi (fostă Muncii), unde va rămâne până vineri în jurul orei 4.
Vineri dimineața la ora 10 va ajunge în satul natal, Ocișor, jud Hunedoara (la biserică) iar după-amiază la ora 14:00 va fi slujba de înmormântare în cimitirul satului.
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!
Ce scriam pe 15 aprilie:
ZIUA PATRIARHULUI
În
viață ai parte de câteva întâlniri exemplare. Una dintre ele este cu un
erou, iar ca orice erou autentic, un om de o mare modestie, plin de
umor, care se predă prietenilor și comunității fără rest. Îl cheamă
simplu: Marcel Petrișor. Sau "Dom' Profesor" (a fost profesor de limba
franceză la liceul "Iulia Hașdeu"), cei foarte intimi spunându-i Nea
Marcel - chestiune care arată lipsa lui completă de mofturi.
A
făcut aproape 13 ani de pușcărie, în două etape, cea de-a doua
cuprinzând odioasa Casimca din Jilava, unde am avut privilegiul să-l
filmez.
Ca să vă dați seama de puterea lui, intra detașat în
această hrubă monstruoasă scobită în pământ, o închisoare în închisoare -
"Corabia morții", cum a denumit-o colegul de celulă și bunul său
prieten Pr. Gheorghe Calciu - din care este un miracol că ar fi scăpat
cineva viu. După doi ani, din 16 oameni tineri, au ieșit vii doar 5.
I-am
mărturisit uluit, în clipele după ce am ieșit din celulele ermetice,
fără geamuri, fără aer: "Dom' Profesor, cred că aici m-aș fi curățat în
câteva luni..." La care dumnealui ce-mi spune, cu haz: "Măi Capsali, cu
atâția copii câți ai tu acasă, eu aș fi rezistat și mai puțin!" Sigur că
am zâmbit: "Haideți, Dom' Profesor..." La care Marcel Petrișor, mă
repede pe un ton serios: "Ascultă-mă ce-ți spun!"
Așa este Marcel
Petrișor, omul care pe la 85 de ani se plângea că nu mai poate să care
un sac de ciment, la casa lui din Ocișor, urcând povârnișul, fără să mai
ia pauze, cum se întâmpla până atunci.
La întrebarea dintr-un
interviu, "De ce a fost comunismul mult mai al dracului în România decât
în alte zone ale lumii?" Marcel Petrișor a replicat:
"Răspunsul e
simplu: pentru că și noi, opozanții comuniștilor, am fost foarte ai
dracu'! Nicăieri în lume, comunismul nu a întâmpinat o rezistență mai
puternică. Gândiți-vă doar că România a fost singura țară care a avut
rezistență anticomunistă în munți, deși se afla sub ocupația armatei
sovietice. Asta spune foarte multe".
Marcel Petrișor a trecut
lunile trecute printr-o formă gravă a coronavirusului. Dar, cu ajutorul
lui Dumnezeu, a trecut și peste acest obstacol, peste care nu trec alții
cu mult mai tineri.
Iată-l ajuns astăzi la 91 de ani, vârstă de
Patriarh. Și chiar asta este acum, unul dintre Patriarhii Demnității
Românești, la care ar trebui să ne plecăm și să ne raportăm, ca să ne
vedem măsura.
Doamne, ce oameni ne-ai lăsat să cunoaștem și ce nevrednici de ei suntem!
Citiți și: La plecarea unui dascăl și prieten: Marcel Petrișor (1930-2021)

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Satul de lichele
Misei si misele
Te'ai retras intre stele
Te minuna geniul bun
Al neamului Roman
Munte pe'acest pamant
Viezi in cerul sfant
Din locasuri ceresti
Cu mila ne privesti
Ai vrea sa ne feresti
De'un planetar Pitesti
Cu ochii blanzi si mari
Drept intre clopotari
Strigi sa nu capitulam
Si vesnic sa luptam !