În anul 2025 se vor împlini 1700 de ani de la vestitul Sinod de la Niceea, din anul 325. În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat, la Niceea, întâiul Sinod ecumenic, prilej cu care s-au așezat temeliile canonice ale ortodoxiei.

Miezul teologic al Sinodului a fost acela în care deoființimea, consubstanțialitatea cuvântului și realității (homoousia) s-a impus în fața conceptului arian homoiousia (care înseamnă doar „asemenea ființei"). A învins viziunea lui Athanasie cel Mare, viziune prin care Iisus este în raport de homoousious cu Tatăl ceresc.

Prin Crezul de la Niceea, Sfânta Treime (Dumnezeu, Iisus Hristos, Duhul Sfânt) este fundamentul religiei imperiului. Pentru ortodoxia noastră este important în grad maxim faptul real-istoric al participării Mitropolitului Marcus al Tomisului la acest vestit Sinod de la Niceea, din anul 325.

Am publicat, grație sprijinului continuu, sprijin material și sufletesc, oferit de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, în colecția Monumenta Romaniae Historica mai multe sute de manuscrise adunate din vreo 74 de arhive ale lumii în care strălucesc numele unor genii religioase, ca Sfinții Dionysius Exiguus și Ioan Cassian, în care strălucesc deopotrivă numele mitropoliților, arhiepiscopilor și episcopilor Tomisului.

Într-unul dintre volume, am publicat cele două file ale Crezului de la Niceea, frumos și cu greu reconstituite de oameni înțelepți. Așa arată Crezul de la Niceea (325), în papirusul Greek P6, Symbolum Nicaenum, Secolul VI:

La Niceea, în anul 325, a participat Mitropolitul Marcus al Tomisului.

Canoanele 4-7 ale Sinodului ecumenic de la Niceea statuează funcția de ierarh metropolitan pentru ierarhul din Tomis.

În secolul al IV-lea, se știe din prevederile sinodale și din scrierile ecleziastice că „titlurile de mitropoliți și de arhiepiscop apar, în această ordine, din secolul al IV-lea, în contextul nașterii unor noi centre episcopale organizate de „Biserica Episcopală Centrală" (O. Pasquato), dintr-un teritoriu și, deci, a dezvoltării din ce în ce mai complexe și mai ierarhizate a provinciei ecleziastice (gr. eparchia, lat. provincia); în context, episcopul Bisericii-mame (mytropolis) se numește mitropolit (episkopos metropolites), iar mai târziu arhiepiscop (archiepiskpos), având sub jurisdicție alți episcopi (eparchiotai)." (Fontes Historiae Daco-Romanae Christianitatis, Iași, 2008, pag. 83)

De la pontifexul Evangelicus (298), Tomisul a cunoscut o sumă de mari episcopi, arhiepiscopi și mitropoliți care luminează 1000 de ani istoria Bisericii Ortodoxe Române. Urmează Mitropolitul Marcus al Tomisului, vestitul ierarh care ia parte la primul Sinod de la Niceea din anul 325. El e urmat de Bretanion (368), Gerontius (381), Theotimus I (392) (episcop, mitropolit), un episcop anonim (sec. IV-V), Timotheus (431), Ioannes (445), Alexander (448), Theotimus II (458, episcop metropolitan), Petrus (496), Paternus (498), episcopi - secolul VI, Valentinianus (553), arhiepiscopi autocefali (secolele VII-VIII), arhiepiscopi autocefali (sec. IX), mitropolit al Tomisului (sec. IX), Anicetus, mitropolit (sec. X-XI), Vasile, mitropolit al Tomisului (sec. XI). (apud Fontes Historiae Daco-Romanae Christianitatis, Iași, 2008, pag. 84-87).

Am publicat, din mari arhive și colecții, manuscrise în facsimil color sau imagini color pentru toate aceste secole care s-au scurs de la Episcopul străvechi Evangelicus până la Mitropolitul Vasile, continuând cu actele constantinopolitane aflate acum la Viena, pentru mitropoliții Vicinei.

Mitropolitul Iachint de Vicina (Vicina fiind pe malul drept al Dunării în județul Constanța, lucru dovedit definitiv prin șase manuscrise din Vatican) va întemeia Mitropolia Țării Românești de la Curtea de Argeș. Multe cărți de istorie a ortodoxiei române nu cunoșteau numele mitropolitului Marcus al Tomisului și îl treceau drept Anonim. Marcus este extrem de important pentru istoria ortodoxiei române ca prim mitropolital Bisericii noastre strămoșești și ca ierarh participant la vestitul Sinod fundamental de la Niceea din anul 325.

În cele mai importante arhive imperiale ale Europei, Sfântul Dionysius Exiguus îl trece în lista ierarhilor participanți la Niceea pe Mitropolitul Marcus al Tomisului.

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, mi-a cerut în chip imperios să găsesc aceste manuscrise imperiale. După mai mulți ani de cercetări le-am găsit, chiar în aceste zile.

Vom ilustra titlul de Mitropolit al Tomisului pentru ierarhul Marcus, vestitul participant la Sinodul de la Niceea, prin cinci manuscrise celebre publicate, acum,  în Monumenta Romaniae Historica.

Codexul 212, aflat în Erzbischöfliche Diözesan - und Dombibliothek din Köln, este un manuscris Dionysius Exiguus (470-544), datat a fi de la mijlocul secolului VI, în care sfântul cărturar traduce din greacă în latină Canoanele Sinodului de la Niceea și oferă și o listă a ierarhilor participanți. Sub Dacia se află numele lui Marcus. Am publicat codexul în Monumenta Romaniae Historica, volumul 810.

Köln (Colonia) a fost capitala Imperiului Merovingian. Nu întâmplător un manuscris Dionysius Exiguus în care există Canoanele sinoadelor se află în capitala Imperiului Merovingian, în Colonia anilor 550.

Manuscrisul 671, aflat în Bibliothèque Carnegie de Reims, este un rescript din anul 801 și cuprinde o Collectio Canonum. Acolo sunt și canoanele primului Sinod de la Niceea din anul 325, acolo este și lista marilor ierarhi care au participat la vestitul Sinod. Pentru provincia Dacia apare numele ierarhului tomitan Marcus metropolitanus. La anii 801, la Reims își avea capitala Imperiul Franc al lui Charlemagne (Karl I, der Grosse, Carolus Magnus).

Dionysius Exiguus traduce în Codexul 7222 Canoanele Sinodului de la Niceea și oferă lista înalților ierarhi care au participat la vestitul Sinod din anul 325. Iată celebra filă din codex, cu numele Mitropolitului Marcus al Tomisului:

Provincia mitropolitului tomitan Marcus se numește Dacia (ceea ce este important și demn de memorat).

Un manuscris superb din anii 875 se află în Biblioteca din Oxford. Dionysius Exiguus, la sfârșitul paginilor (traduse din greacă în latină) în care transcrie Canoanele Sinodului de la Niceea, oferă și lista sfinților ierarhi care participă la Sinod în anul 325.

Mitropolitul Marcus al Tomisului este înalt ierarh în provincia Dacia pe care o reprezintă în Sinodul de la Niceea.

Un superb manuscris, executat în celebrissimele scriptorii de la Fulda, se află la Julius Maximilians Universität Würzburg și este un rescript din anul 851. Este Collectio canonum Dionysio-Hadriana în care se află, în traducere, Canoanele Sinodului de la Niceea din anul 325, urmate de lista sfinților ierarhi care au participat la vestitul Sinod. Provincia Dacia este reprezentată de același vestit Mitropolit Marcus al Tomisului.

Primul mitropolit al Tomisului, pe numele său Marcus, a fost participant de seamă printre înalții ierarhi care au strălucit la Sinodul de la Niceea.

De aceea, o spun în cuvinte clare: înainte de anul 2025, când se vor sărbători 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea din anul 325, Preafericitul Părinte Daniel trebuie să reactiveze Mitropolia Tomisului, fiindcă Mitropolia Tomisului este cea mai veche mitropolie a Bisericii noastre Ortodoxe, iar mitropolitul său Marcus a participat strălucit la primul Sinod de la Niceea, cel mai celebru sinod din întreaga istorie a ortodoxiei.

Până la sărbătorirea celor 1700 de ani, în anul 2025, preasmeritul Arhiepiscop al Tomisului, IPS Teodosie, a pus la cale tipărirea a 1000 de volume din Monumenta Romaniae Historica, cărți în care patriarhii, mitropoliții, arhiepiscopii și episcopii bisericii noastre strămoșești sunt așezați în mare cinste și înviază.

Și în chip simbolic și în chip real, Preafericitul Părinte Daniel și Biserica Ortodoxă Română, prin reactivarea Mitropoliei Tomisului, ea însăși veche de 1700 de ani ca mitropolie, au de câștigat în străvechime ființială, în demnitate și în strălucire.

Sunt bucuros să mă gândesc că Patriarhia Română, prin Preafericitul Părinte Daniel, va întruchipa, așa cum se cuvine, o mare sărbătorire a celor 1700 de ani trecuți și petrecuți de la vestitul Sinod de la Niceea, din anul 325.