„Astăzi, omul vede chiar și inima atomului și o parte din nemărginitul spațiu sideral, dar nu toți Îl văd pe Dumnezeu”, subliniază Mitropolitul Ioan al Banatului în scrisoarea pastorală de Crăciun din acest an.

„Un creștin adevărat știe că orice faptă bună sau rea a lui nu-l privește doar pe el însuși, ci se reflectă asupra întregului univers. De aceea, cea mai mare strădanie a sa este aceea de a trăi pe cât posibil fiecare zi fără de păcat. În același timp, asemenea lui Hristos, suferă împreună cu semenii săi, durerea celorlalți fiind și durerea lui. El știe, de asemenea, că schimbarea lumii începe cu el însuși: nu programele politice, nu proiectele sociale sau economice aduc bunăstare și pace în lume, ci înnoirea sufletului, curățirea lui de patimi, pacea lăuntrică și apropierea de Dumnezeu. Cu cât mai mare este în inima omului credința, cu cât viața acestuia este mai plăcută lui Dumnezeu, cu atât mai grabnic se depășesc și situațiile de criză, conflictele, războaiele din lume. În același timp, cu cât mai mult întuneric este în suflet, cu atât și răul din lume se menține și se extinde. Este ceea ce ne îndeamnă și Sfântul Apostol Pavel când zice: „Lupta noastră nu este împotriva trupului și a sângelui [adică împotriva semenilor noștri], ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în văzduh”.”, amintește IPS Teofan al Moldovei și Bucovinei în Pastorala sa de Crăciun.

Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului arată că „Prin nașterea Sa, Fiul lui Dumnezeu exprimă desăvârșit faptul că umanitatea nu este singură în valurile lumii acesteia, nașterea din Betleem fiind temeiul iubirii lui Dumnezeu față de om și de creație. Împăcarea dintre Dumnezeu și om își vădește importanța în zilele noastre când societatea secularizată amenință cu scoaterea omului din sacru și ancorarea lui în materialitatea lumii trecătoare. De aceea, pentru credincioși, nașterea Mântuitorului Hristos este așteptată cu multă trăire duhovnicească, cu o pregătire aparte care pune accentul pe valoarea sufletului și nicidecum pe cele materiale. Iată de ce a fost necesară întruparea Fiului lui Dumnezeu. Pentru ca potrivnicia omului manifestată prin neascultare, să fie transformată în binecuvântare. Prin aceasta Mântuitorul Hristos vine în maximă apropiere de noi și ne vestește bunătatea și iubirea lui Dumnezeu Tatăl și a Duhului Sfânt pentru întreaga creație.

Modelul iubirii și smereniei lui Hristos devine, după întruparea Sa, temeiul trăirii tuturor în iubirea lui Dumnezeu. Starea de egoism dintre oameni se convertește prin Hristos în iubirea față de aproapele, iar această convertire aduce comuniunea dintre cer și pământ, prin coborârea în Betleem a cetelor de îngeri care cântau: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire”.”, mai spune IPS Teodosie credincioșilor.

„Ne-am bucurat în mod special de canonizarea noilor sfinți martiri și mărturisitori români din temnițele comuniste”, scrie Episcopul Ioan Casian al Canadei în Pastorala sa de Crăciun.

„Pe unii dintre ei, credincioșii noștri i-au cunoscut personal și au primit de la ei binecuvântare. Ce poate fi mai extraordinar decât a trăi printre sfinți. Ei au fost și sunt sfinții zilelor noastre; ei au fost sfinții generațiilor care ne-au crescut și ne-au transmis credința în Dumnezeu.”

Citiți și Între marile sărbători ale BOR în 2025 - Proclamarea canonizării de către Patriarhia Română a 16 duhovnici și mărturisitori în timpul perioadei comuniste. Pastorala Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: Nașterea lui Hristos - Bucuria tuturor!

„La fel, și acum, sunt alți și alți sfinți care trăiesc printre noi. Pe unii îi vom cunoaște încă din timpul vieții, pe alții doar în Împărăția lui Dumnezeu. Fiecare sfânt este un chip al lui Dumnezeu, fiu după har, Hristos la scară umană”, continuă ierarhul, citat de Basilica.

„Să îndrăznim să purtăm pe umerii noștri ceea ce au purtat sfinții: greutățile vieții, suferințele provocate de cei potrivnici, persecuțiile sistemelor sociale sau politice fără de Dumnezeu și alte nenumărate dificultăți izvorâte din realitățile păcătoase ale vremurilor noastre.”

„Să arătăm însă în același timp și bucuria comuniunii cu Dumnezeu și cu harul Său, curajul mărturisirii, claritatea deciziei venite din discernământul luminat de lucrarea Duhului Sfânt, din nevoința îndelungată a rugăciunii, a ostenelii trupești și sufletești”, adaugă Preasfinția Sa.

Vedeți A APĂRUT! Calendarul Mărturisitorilor 2025, pentru cititorii ActiveNews - Familia Ortodoxă și prietenii lor. Unde îl puteți găsi - FOTO

„Nici Irozii, nici Pilații acestei lumi nu pot schimba, în mod absolut, cursul istoriei omenirii. Căci adevăratul destin al lumii nu se scrie în palatele puterii, ci în inimile oamenilor”, transmite și Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, în Pastorala de Crăciun.

„Da, simțim că s-a ridicat pacea din lume. Într-adevăr, între oameni este tot mai puțină bunăvoire. Însă Hristos este aici, în mijlocul nostru, și El ne dăruiește pacea și bunăvoirea dacă vom deschide ochii inimii noastre și-L vom vedea, și-L vom asculta, și-L vom urma!” încheie părintele episcop.

Episcopul Ambrozie al Giurgiului vorbește în Pastorala de Crăciun 2024 despre bucuriile și suferințele din care creștinul este dator să învețe a desluși voia lui Dumnezeu. Preasfințitul Părinte Ambrozie evidențiază rolul Bisericii Ortodoxe în contextul actual, în care slujirea aproapelui și învățătura lui Hristos devin o provocare.

„Din cauza zgomotului asurzitor al mass‑media și al ideologiilor care pretind că se îngrijesc de om și de drepturile sale, nu mai auzim cumplitul strigăt ce se ridică din inimile a tot mai mulți semeni”, a transmis Preasfințitul Părinte Ambrozie.

„De la lumânările aprinse la căpătâiul strămoșilor, până la candelele care străjuiesc casele, se văd lacrimi de bucurie și de tristețe care curg de dorul pentru țară și pentru cei care „s‑au ascuns în Lumina Celui nepătruns”, așa cum frumos glăsuia teologul Nichifor Crainic.”, mai spune PS Ambrozie.

În încheierea mesajului său, Preasfințitul Părinte Ambrozie a evocat principiul înnoirii lumii prin copil, pe care teologul Nichifor Crainic, născut la Bulbucata (jud. Giurgiu), îl valorifica drept temelie al oricărei pedagogii:

Așadar, Nichifor Crainic spunea că „suntem atât de creștini câtă copilărie am reușit să păstrăm în noi până la sfârșitul vieții. În cultură savantul e măsura copilului; în religie, copilul e măsura savantului”.

Aici textul integral al pastoralei.

„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”

La Mulți Ani!