Între sfinții a căror canonizare a fost aprobată în ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 11-12 iulie 2024 se află și Preotul Mucenic Constantin Sârbu. Luni, 2 decembrie, la mormântul părintelui situat în curtea Bisericii Sapienței din București, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit slujba de deshumare a osemintelor părintelui, înconjurat de un sobor de clerici, relatează doxologia.ro.
Din soborul de slujitori condus de Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care au oficiat slujba de deshumare a osemintelor, rânduită în cadrul procesului de proclamare solemnă a canonizării Preotului Mucenic Constantin, au făcut parte părintele protosinghel Simeon Cuțui, exarh cultural al Eparhiei Bucureștilor; părintele Dumitru Ștefănescu, consilier eparhial; părintele Ștefan Zară, consilier eparhial, părintele protosinghel Antim Burghelea de la Mănăstirea Antim, precum și alți clerici.
În cadrul rânduielii, osemintele Părintelui Constantin Sârbu, dimpreună cu alte veșmintele care le-au acoperit și alte obiecte au fost mutate din vechiul sicriu și puse într-unul nou, din lemn de stejar, fiind așezate în biserică, unde rânduiala a fost încheiată prin intonarea troparului alcătuit spre cinstirea sa.
La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt în care l-a evocat pe Părintele Constantin Sârbu, slujirea sa exemplară, precum și virtuțile cu care și-a împodobit viața.
„Dacă, în sens larg, putem spune că în timpul regimului comunist întreaga lucrare a preoților a fost sfântă și sfințitoare, unii s-au arătat în mod special a fi urmași vrednici ai Apostolilor. Între aceștia a fost și Preotul Constantin Sârbu. Virtuțile lui sunt, îndeobște, cunoscute: dragostea deosebită pentru cuvintele Evangheliei, râvna pe măsură, răbdarea de Pateric, pentru că un preot care are răbdare o viață întreagă să stea în fața credincioșilor și să spovedească arată dragostea lui pentru Evanghelie. Cununa slujirii lui a fost atitudinea fermă față de regimul comunist, când libertatea Bisericii ajunsese la limită. Unii preoți nu au cedat unor presiuni pe care le cunoaștem doar în parte. (...) Către sfârșitul vieții, presiunile asupra lui au fost și mai mari. Din anumite izvoare, aflăm că a fost amenințat în urma legăturii lui cu persoane care se opuneau regimului aflat atunci la putere. Taina Spovedaniei este luată de duhovnic în mormânt. Părintele Constantin Sârbu a înțeles această taină și se pare că a plătit păstrarea ei cu prețul vieții. A fost operat, în mod neașteptat a apărut o septicemie care i-a îngăduit, totuși, să facă o ultimă spovedanie înainte de a-și da duhul. Părintele Constantin Sârbu a fost un om al lui Dumnezeu, un preot smerit și, mai ales, conștient de misiunea lui”, a spus Preasfinția Sa.
Deshumarea osemintelor face parte din rânduielile bisericești cu privire la pregătirea cinstitelor moaște, ținându-se cont de experiențele anterioare legate de canonizarea unor sfinți din Arhiepiscopia Bucureștilor. Această deshumare a urmărit realizarea unei pregătiri adecvate a moaștelor, spre a fi așezate ulterior în racla de argint care se află în curs de confecționare la Atelierele Patriarhiei Române, în vederea proclamării canonizării la începutul anului 2025.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.