Mitropolitul Moldovei Vladimir, subordonat canonic Patriarhiei Ruse, i-a trimis o scrisoare Prefericitului Daniel, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), în care se plânge de faptul că tot mai mulți clerici din cadrul Mitropoliei Moldovei aleg să treacă la Mitropolia Basarabiei, potrivit ziua.md.
Mai mult, acesta i-a transmis Patriarhului Daniel că „este deschis la dialog și cooperare”, fără să precizeze ce anume ar însemna acest lucru.
„Cu durere, privim la modul în care, sub acoperământul Hotărârii Sinodale nr. 8.090 din 19 decembrie 1992, clericii opriți ori caterisiți pentru grave abateri morale și incompatibilitatea cu slujirea preoțească sunt primiți ca slujitori ai Mitropoliei Basarabiei. Alții, care până mai ieri declarau fidelitate nestingherită Mitropoliei Moldovei, au părăsit mitropolia noastră fără să ceară carte canonică de eliberare, carte pe care o oferim fiecărui cleric care o solicită. Se cade, Preafericirea Voastră, să privim cu înțelepciune asupra unei situații vătămătoare ce se creează, situație față de care noi suntem deschiși la dialog și cooperare. Nu se va putea instaura pacea și ascultarea în acest teritoriu într-o așa situație. Ne dorim, Părinte Patriarh, să conviețuim în dragoste și pace cu Mitropolia Basarabiei, pledăm pentru un dialog constructiv”, se arată în scrisoare.
Mitropolitul Vladimir l-a chemat pe Patriarhul Daniel la dialog, pentru „restabilirea comuniunii și prin instaurarea ascultării canonice”. Zilele acestea fostul colonel de la
conducerea Mitropoliei subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse se va afla la
Sinodul BORu de la Moscova.
„Este necesar, Preafericirea Voastră, ca implicarea Bisericii Ortodoxe Române în această rană sângerândă să fie una aducătoare de vindecare, prin mijlocirea unui dialog frățesc, prin restabilirea comuniunii și prin instaurarea ascultării canonice. Nu banii vor liniști lucrurile în teritoriul dintre Prut și Nistru. Ne dorim ca mântuirea și grija pentru credincioși, necăutând la structura canonică de care aparțin, să primeze, ca bunele intenții ale Preafericirii Voastre să nu transforme Mitropolia Basarabiei într-un sac fără fund pentru resursele materiale ale Bisericii Ortodoxe Române.”, acuză nefondat fostul colonel.
Scrisoarea Mitropolitului Vladimir vine la scurt timp după ce Sinodul BOR a luat apărarea clericilor și credincioșilor care părăsesc Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, și aleg să revină la Mitropolia Basarabiei. Potrivit deciziei Sfântului Sinod, „orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor este considerată nulă și neavenită”.
„Reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992”, se arată în decizia Sinodului.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, zeci de preoți din R. Moldova au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, motivul principal invocat de aceștia fiind că Patriarhia Moscovei susține războiul dus de Rusia în Ucraina.
Ședință extraordinară la Mitropolia Basarabiei. Mitropolitul Petru a convocat Sinodul Mitropolitan
De asemenea, o ședință extraordinară a avut loc la Mitropolia Basarabiei, transmite tot ziua.md. Înalții ierarhi s-au reunit în cadrul Sinodului Mitropolitan, pentru a discuta despre diversele provocări misionare, sociale și administrative, cu care se confruntă Biserica Ortodoxă Română din Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul ședinței, au fost discutate și adoptate mai multe decizii menite să eficientizeze și să sporească activitatea duhovnicească și pastorală la nivelul fiecărei parohii.
Ședința de lucru a fost prezidată de către Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor. Împreună cu PS Antonie, Episcopul de Bălți, și PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, ierarhii au analizat aspecte legate de activitatea Mitropoliei.
Printre subiectele discutate s-au numărat strategiile pentru consolidarea relației dintre Biserică și comunitățile locale, promovarea valorilor spirituale și morale în societate, precum și implementarea unor programe și inițiative pentru sprijinirea credincioșilor în dificultăți sociale sau spirituale. De asemenea, ierarhii au luat în considerare modalități de consolidare a legăturilor dintre parohiile din țară și din România.
„Deciziile luate în cadrul acestei ședințe reflectă angajamentul profund al ierarhilor față de binele duhovnicesc al poporului ortodox din Republica Moldova. În urma deliberărilor și a consultărilor, s-au stabilit direcții clare de acțiune și s-au planificat inițiative concrete pentru a întări și susține viața duhovnicească a comunităților ortodoxe din întreaga țară”, se mai spune în comunicatul Mitropoliei Basarabiei.
Patriarhul Daniel, așteptat cu brațele deschise în Republica Moldova
Patriarhul Daniel este persoana publică din România care este dorită de cea mai mare parte a cetățenilor din Republica Moldova. 64 la sută dintre participanții la un sondaj realizat de CBS-Axa, citat de ziua.md, spun că și-ar dori ca liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe Române să treacă Prutul. Studiul mai arată că doar puțin peste 15 la sută s-ar pronunța împotrivă, iar 20 la sută n-au știut ce să răspundă.
În opinia sociologului Dan Dungaciu, unul dintre autorii sondajului de opinie, acest lucru este extrem de interesant și ar trebui analizat foarte atent.
„Cel mai așteptat politician, cu ghilimelele de rigoare, în Republica Moldova, este Patriarhul României. 64 la sută ar dori ca Patriarhul României să vină în Republica Moldova. Niciun politician nu are așa ceva. Dintre care 7% ruși. Este foarte interesant de ce. Mitropolia Basarabiei este o instituție puțin cunoscută și în România și mult mai puțin cunoscută de cât ar trebui și în Republica Moldova. Are vreo 32% de adepți, susținători, deși, în teritoriu, nu are 32 la sută, dacă numărăm parohiile, pentru că majoritatea sunt subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse. Percepția însă este că-i mai mare decât e, ca și dorința ca Patriarhul României să treacă Prutul”, a explicat Dan Dungaciu, în cadrul emisiunii Marius Tucă Show.
În acest context, Dan Dungaciu se întreabă cum, într-un context politic și geopolitic atât de complicat patriarhul unei biserici din spațiul european, euroatlantic, să nu se ducă în Republica Moldova.
„Niciun patriarh român nu a trecut Prutul până acum. Când ai 64 la sută dorință ca Patriarhul român să treacă Prutul, este un instrument care la nivelul țării reale, nu la nivelul țării legale, ar putea să sedimenteze niște opțiuni”, a mai spus Dan Dungaciu.
Astfel, în opinia lui, Biserica Ortodoxă Română poate juca un rol crucial în depășirea crizei identitare cu care se confruntă în continuare cetățenii moldoveni.
În acest context, a avut loc un sinod și la Kiev:
"În data de 7 martie 2024, în Sala Sinodală a Mitropoliei - Reședința Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe de la Biserica Ortodoxă Sf. Mihail, a avut loc ședința regulată a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Biserica Ortodoxă din Ucraina)", transmite pomisna.info.
La această situație a reacționat și Biserica Ortodoxă Ucraineană, considerată canonică:
„La 7 martie 2024, Direcția de Informare și Educație a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a publicat un comentariu referitor la intenția Bisericii Ortodoxe Române de a-și deschide structura pe teritoriul Ucrainei.
„Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind intenția de a-și deschide structura pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene este percepută de noi cu surprindere și îngrijorare”, se arată în mesaj.
Se observă că această decizie a fost percepută ca fiind „contrară sistemului canonic al vieții bisericești, care se bazează pe un principiu teritorial, nu național”.
Departamentul de Informații a subliniat că Biserica Ortodoxă Ucraineană prețuiește parohiile de limbă română din jurisdicția sa. „Prezența lor aici subliniază natura universală a Bisericii”, a explicat UOC.
Se creează toate condițiile necesare credincioșilor de limbă română pentru ca aceștia „să se simtă confortabil în sânul Bisericii noastre”, să aibă „deplină libertate de a săvârși slujbe religioase în limba română și să-și păstreze tradițiile naționale și spirituale”.
„Relațiile dintre Bisericile Ortodoxe Române și Ucrainene au fost întotdeauna calde și constructive, așa că sperăm că decizia luată de partea română va fi revizuită și nu va umbri relațiile tradiționale bune dintre Bisericile noastre”, a scris UOC.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.