Sfântul Nifon al Constantinopolului a fost Patriarh al Constantinopolului, dar și Mitropolit al Țării Românești. Sfântul Nifon a fost primul Sfânt canonizat pe teritoriul țării noastre, în 1517, în vremea Sfântului Domnitor Neagoe Basarab.

Sfântul Nifon s-a născut în ținutul Peloponez din sudul Greciei, în perioada 1434-1440. A primit la botez numele de Nicolae. Este tuns în monahism de vestitul pustnic Antonie, primind la călugărire numele de Nifon.

În anul 1483 este chemat la slujirea arhiereasca, în scaunul de Mitropolit al Tesalonicului, iar după numai trei ani, ajunge patriarh al Constantinopolului în locul vrednicului Simeon, trecut la cele veșnice. Sfântul Nifon a fost Patriarh al Constantinopolului între anii 1486-1488 și 1496-1498.

Sultanul Baiazid al II-lea l-a îndepărtat din scaunul arhieresc în anul 1488. Sfântul Nifon ajunge în Mănăstirea Sfântului Ioan Prodromul (Botezătorul) din insula prezentă în fața orașului Sozopolis (în Bulgaria de azi). Aici a ridicat un schit și a petrecut până în anul 1496, când a fost chemat din nou la conducerea Patriarhiei Ecumenice. După numai doi ani și câteva luni, este din nou exilat de turci în Adrianopol. Aici îl va cunoaște pe domnitorul Radu cel Mare al Țării Românești (1495-1508).

Radu cel Mare îl va aduce în 1502 în Țara Românească pentru a conduce și reorganiza Biserica. În 1503, Sfântul Nifon a înființat Episcopiile Râmnicului și Buzăului.

Dezaprobarea de către de Sfântul Nifon a unei însoțiri nelegiuite de la curtea domnească a lui Radu cel Mare, între sora acestuia și un boier moldovean căsătorit, a făcut ca acesta din urmă să fie izgonit, el retrăgându-se la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos, apoi la Mănăstirea Dionisiu, de unde va trece la Domnul pe 11 august 1508.

Când Neagoe Basarab ajunge domnitor, aduce moaștele Sfântului Nifon în Țara Românească, spre curățirea și ștergerea păcatului lui Radu Vodă.

„Au dus, apoi, sicriul și l-au pus deasupra mormântului lui Radu Vodă, rugându-se toată noaptea, împreună cu Neagoe Vodă, sfinției sale pentru iertarea păcatului lui Radu Vodă, care fără dreptate a lepădat pre Sfântul de la sine și l-a gonit din țară. Și - mare minune! - spre sfârșitul utreniei, vrând Dumnezeu să arate aievea iertarea păcatului lui Radu Vodă și al altora, care făcuseră nevoie și scârbă sfântului, a văzut singur Neagoe Vodă descoperire ca aceasta de la Dumnezeu: s-au rupt scoabele cele de fier și acoperământul mormântului lui Radu Vodă și degrabă s-au desfăcut marmurile, iar dinlăuntrul s-a ivit trupul lui Radu, groaznic și întunecat, plin de puroi și de putoare. S-a deschis și sicriul Sfântului Nifon și a izvorât de la sfântul izvor de apă, care a spălat tot trupul lui Radu Vodă, arătându-l luminat. Apoi toate încuietorile și pietrele singure s-au închis și s-au arătat lui Neagoe și a făcut mare mulțumire”, notează Gavriil Preotul în lucrarea sa despre viața Sfântului Nifon.

Arătându-i-se domnitorului în chip minunat această împăcare, a poruncit ca moaștele Sfântului Nifon să fie așezate într-un baldachin de argint, poleit cu aur și pietre scumpe și înapoiate Mănăstirii Dionisiu.

Monahii acestei mănăstiri, în semn de mulțumire, i-au dăruit lui Neagoe Basarab capul și mana dreaptă a Sfântului Nifon. Moaștele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Argeș, iar în anul 1949 au fost mutate în Biserica „Sfântul Dumitru" din Craiova, Catedrala Mitropoliei Olteniei, unde se află până astăzi. Foto Doxologia:

Sfântul Nifon este primul sfânt canonizat pe pământ românesc (în 1517, pe vremea Sfântului Domnitor Neagoe Basarab) și cel care a alcătuit Rugăciunea de Dezlegare care se citește la Slujba înmormântării. Tot la îndemnul său, în Țara Românească s-a tipărit trilogia macariană: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512). (CreștinOrtodox.ro)

Viața pe larg a Sfântului, potrivit Vieților Sfinților, la Doxologia

VIDEO: