EMINESCU ȘI UNIREA. La 24 ianuarie 1882, aniversând Unirea Principatelor Române, Eminescu fonda societatea naționalistă "CARPAȚII”

De ActiveNews  /  

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La 24 ianuarie 1882, aniversând Unirea Principatelor Române, Mihai Eminescu fonda, împreună cu alți militanți pentru "Dacia Mare”, Societatea "CARPAȚII”, o organizație naționalistă cu caracter semi-secret, ce-și propunea – conform Statutului scos la lumină de Augustin Z. N. Pop – "sprijinirea după puteri a oricărui scop și a oricărei întreprinderi românesci” (Augustin Z. N. Pop, Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969, P. 301 – 305 – După broșura rară, cu acest titlu – Statutele Societății "Carpații” – apărută la București în 1883, în tipografia Ștefan Mihăilescu din București, str. Covaci 14, imprimerie în care se culegea din 1881 ziarul Timpul  [unde era prim-redactor Eminescu] – n.a.).  Integral la Mihai-Eminescu.Ro - Eminescu urmărit de agenții austro-ungari pentru "Dacia Mare” și Societatea "Carpații”. DOCUMENTE de la Cernăuți și Viena

Maria Filipoiu: Mihai Eminescu – Promotor al Unirii

În Unire e tăria” – Mihai Eminescu

Simbolul culturii naționale – Mihai Eminescu – rămâne un reper fundamental în istorie, unire, tradiție, limbă și neam, cultura națională și universală, valori ce reprezintă poporul roman ca fiind creator de valori spirituale, prin opere de dimensiune cosmică, ce străbat veșnicia.

Ca poet național și mare jurnalist din istoria neamului, remarcabil prin profunzimea gândirii, Eminescu a depășit granițele patriei în care s-a născut, încă din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, fiind în același timp imaginea-simbol a zbuciumului pentru idealul unirii provinciilor istorice românești, care se aflau sub stăpânire străină. Identificat cu însuși sufletul poporului roman, din sânul căruia a ieșit ca un miracol spre a se înălța în cultura universală, poetul de geniu a cuprins în potențialul său creativ, spiritul critic și patriotic la toate problemele majore ale epocii în care a trăit – o perioadă istorică de mari frământări – când națiunile europene își conturau statalitatea.

Eminescu este o conștiință de cultură completă.” – Constantin Noica

Ca spirit entuziast al veacului emancipărilor naționale, informat și cu o viziune largă asupra atmosferei generale europene, cu o luciditate fantastică și cunoscător foarte bun al situației dureroase a românilor din teritoriile românești ocupate, Eminescu nu putea să nu se angajeze în lupta pentru o națiune românească modernă, cum s-au implicat alți mari creatori contemporani progresiști din centrul și sud-estul european, pentru propășirea idealurilor naționale și eliberarea statelor de sub dominația imperiilor expansioniste.

În viziunea tânărului Eminescu – ca și în cea a ctitorului României moderne – Țara Românească nu era numai Regatul propriu-zis, ci cuprindea provinciile istorice locuite de români aflate sub ocupație străină, pe care le dorea unite politic și administrativ, având în vedere legătura indestructibilă de limbă, istorie, tradiție, cultură, remarcate în jurnalele peregrinărilor ca adolescent din „Ducatul Bucovinei” (Moldova), din Ardeal, Banat, Muntenia, folosind termenul de România în scrisoarea trimisă lui Iosif Vulcan, care îl publicase ca debutant în „Familia”numărul din 25 febr./ 9 martie 1866) cu poezia – „De-aș avea” .

Mult stimate domnule și amice, mulțumesc pentru onorariul trimis – cel dintâi pentru lucrări literare pe care l-am primit vrodată-n viață. În România domnește demagogia: și în politică, și în literatură; precum omul onest rămâne aici necunoscut în viața publică, astfel talentul adevărat e înecat de buruiana rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinență și prin admirație reciprocă. Iartă-mi, stimate amice, acest ton polemic, dar te asigur că a fost pentru mine o rară mângâiere de-a mă vedea remunerat dintr-un colț atât de depărtat al României, din Oradea-Mare”. – Mihai Eminescu – Scrisoare către Iosif Vulcan

Același termen este folosit în sintagma „poporul mare, românesc”, apoi în poemul ce a înflăcărat inimile a zeci de generații de români „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” (textul original : „Ce-ți doresc eu ție, dulce România”) publicat la vârsta de doar 17 ani, dar care denotă maturitate și profunzime a gândirii și trăirii pentru un ideal național. Astfel, Eminescu vede România rotundă, la fel cum o văzuseră Kogălniceanu (la 1843), Dimitrie Cantemir și alți cărturari patrioți, ca întregul teritoriu în care se vorbește românește, „de la Nistru pân-la Tisa” – nemuritoarea Doină.

El și-a asumat misiunea de scriitor patriotic, așa cum au făcut marile personalități europene ale vremii, dedicate națiunilor pe care le reprezentau: „…nu ezita nicio clipă să vorbească despre visele sale mărețe privind soarta la aceea dată a Principatelor Române”. – Theodor Ștefanelli (coleg la Cernăuți)

Concludentă este și afirmația lui Ioan Slavici în „Eminescu-omul” (volumul "Amintiri”).

N-am cunoscut om stăpânit deopotrivă cu dânsul de gândul unității naționale și de pornirea de a se da întreg pentru ridicarea neamului românesc. Tânărul poet era un naționalist și foarte pornit spre intoleranță când venea vorba de nația română și România.” – Ioan Slavici

Întotdeauna, adolescentul Eminescu era animat de un singur gând: unirea românilor și eliberarea de sub stăpânirea austro-ungară. După înființarea (împreună cu alți tineri) a cercului „Orientul” (1 apr. 1869), care avea ca scop strângerea textelor referitoare la cultura și istoria națională, publică în „Federatiunea” din Pesta, articolele incendiare: Să facem un congres! În Unire e tăria și „Echilibrul”care pun în valoare maturitatea gândirii sale, faptul că era foarte bine informat, dovedind o bună cunoaștere a situației politice din Europa („Federațiunea”, nr. 34-366, din 10/22 apr. 1870; nr.38-370, din 22 apr./4 mai 1970; nr. 39-371 din 29 apr./11 mai 187).

Eminescu, om avântat, de o fire impulsivă, cu mintea luminoasă, cu sufletul plin de duioșie și cu o extraordinară cultură generală, era nesecat în gândiri ademenitoare.” – Ioan Slavici

Evenimentele vremii arată că Mihai Eminescu a avut aceste convingeri unioniste, încă din din copilărie, fiind familiarizat cu dragostea față de românism, insuflată de către dascălii săi de la Cernăuți: Aron Pumnul și Nicolae Pătrașcu. În anul Unirii Principatelor – 24 Ianuarie 1859 – deși avea doar 9 ani, copilul Mihai Eminescu, în viziunea lui de mărire a țării începea să i se trezească patriotismul.

În ajunul Unirei, tatăl său plecă la Iași, iar el, auzind de la țăranii strânși în fața casei Popii Vasile că se va înfăptui a doua zi actul Unirei, se întoarse repede acasă strigând de bucurie: «-Ura! Trăiască Unirea! » Și, fără să mai aștepte, începu de cu noapte să împodobească gardul și pridvorul casei cu ramuri de brad verde și ferestrele cu hârtie colorată. A doua zi, cântece și veselie pe toți țăranii din sat, care cu micul Eminescu printre ei jucau de cutremurau dealurile și răsunau pădurile” – Nicolae Petrașcu.

Domnia lui Cuza și reformele sale l-au găsit pe Mihai Eminescu în etapa formării școlare, manifestând o prețuire aparte față de domnitor. Personal, l-a vizitat pe făuritorul Unirii Principatelor – Alexandru Ioan Cuza – la Döbling în 1870 (când studia la Viena), vizită care îl va marca definitiv: „Vor trece veacuri și nu va exista român căruia să nu-i crape obrazul de rușine de câte ori va răsfoi istoria neamului său la pagina lui 11 februarie și stigmatizarea acelei negre felonii va răsări pururea în memoria generațiilor, precum în orice an răsare iarba lângă mormântul vândutului Domn.” – „Timpul”, 27 februarie 1882.

Pe 24 ianuarie 1882, Eminescu a înființat societatea secretă „Carpații”, pentru unirea tuturor românilor, care a fost desființată brutal la 28 iunie 1883, pregătindu-i-se scoaterea din viața publică, sub acuzația că ar avea probleme psihice. De atunci a început calvarul vieții lui, cu spitalizări repetate în țară și străinătate. S-a stins din viață în ziua de 15 iunie 1889 (în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9), moartea lui fiind anunțată în Ziarul „Românul” în ziua următoare: „Eminescu nu mai este.” A fost înmormântat la Cimitirul „Belu” din București, devenit loc de pelerinaj pentru poeții din toate generațiile, dar și pentru cei care l-au iubit ca poet și jurnalist de marcă.

Astfel se stinse în al optulea lustru de viață, cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivit vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”. – George Călinescu

Mihai Eminescu a devenit Simbolul Culturii Naționale, fără de care am fi mai săraci și neînsemnați.
Fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci.” – Tudor Vianu

Eminescu este identitatea culturală a poporului român.
Cinstiți memoria poetului, citindu-i opera!

VINO, EMINE, LA UNIRE!
(sonet Unirii)

Mai vino, Emine, din nemurire
Pe-o rază de astru în al tău popor,
Înveșmântat în straie de Tricolor
Să cinstim a patriei întregire!

Vino cu voievodul ce i-a fost ctitor,
Să-l elogiem la Mica Unire!
Că-n vizionara ta prorocire
Și Cuza-Vodă este nemuritor.

Coboară-te din sferele înalte
Cu spirit genial în neam întrupat,
Din soarta țării s-alungi nedreptate!

Te-așteaptă teiul de ani împovărat
Și „Hora Unirii”, ca să-ți vezi frate
Lăcrimând pentru pământ înstrăinat.

Maria FILIPOIU

Revista Floare Albastră a Centrului Cultural Spiritual Văratic de pe lângă Mănăstirea Varatic

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews

Susține ActiveNews
PayPal
Participă prin sprijinirea noastră
la lupta pentru Adevăr!
Buton Donează acum
căci mâine nu se știe ce ne mai așteaptă.
Pentru știri necenzurate
abonează-te acum!

Este gratis și poți anula oricând abonarea.

ActiveNews România. Caută pagina noastră și pe Telegram.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Top 5 autori
VideoNews

Părintele Bogdan Florin Vlaicu împreună cu medicii Geanina Hagimă și Damian Baciu:

CE CONȚIN DOCUMENTELE PFIZER - VIDEO TRADUS ÎN ROMÂNĂ

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (0)
  1. Olivia Steer: Și eu mi-am pus problema că dîrele albe din urma avioanelor ar fi fum de motor. Dar nu era “fum de motor”, ci cu totul altceva. Ce? Nu știu

  2. Olivia Steer: Nu sînt singura vinovată de "conspiraționism”! Din eternele abordări menite să ne intimideze și să ne închidă gura, despre dârele avioanelor: chiar dacă ar fi să se sprayeze cu metale grele sau alte chimicale, șanse zero de a ajunge în orașe

  3. Olivia Steer: Studiu de pe site-ul NASA: Formarea eficientă a aerosolului stratosferic pentru ingineria climatică prin emisia de vapori condensabili din avioane

  4. Reîntoarcerea MARELUI PONEI ROZ direct pe TRINITAS TV. Diana Maria Brăgaru: Slugă la doi stăpâni?! Bănescu îl promovează pe H.R. Patapievici, pe față, în BOR. Pe când și pe Mungiu-Pippidi și "Evangheliștii" ei?!

  5. Falsurile noii ”investigații” Recorder demontate punct cu punct. Hărțuirea unor preoți ortodocși și a soțiilor lor pare o producție la comandă. Familiile Marinela și Mădălin Iscru și Raluca și Ionuț Lipan reacționează: RECORDER - FABRICA DE FAKE NEWS

  6. Eu Săndesc, nu gândesc! Directorul Spitalului Județean Timișoara, dezamăgit de rata scăzută de vaccinare din România: ”Suntem în afara lumii civilizate”

  7. Libertatea de exprimare nu trebuie să încalce alte drepturi. Comunicat PNȚMM

  8. Daniel Polifrone: O filmare cu o aeronavă aflată la altitudine mare, care are pauze în eliminarea gazelor. Nimeni nu a reușit încă să vină cu o explicație pertinentă - VIDEO

  9. Marș LGBT în București, de Sfânta Parascheva, cu sprijin financiar din străinătate

  10. Șoc în lumea medicală! Un tânăr medic din Timișoara a murit subit

Ultima oră

01:10

A murit Generalul (r) Iulian Vlad, ultimul director al Departamentului Securității Statului (23 februarie 1931 - 30 septembrie 2017). Generalul Vlad despre 1989: Mi-ar fi fost cu neputință să execut ordinul de reprimare a revoltei poporului român

01:05

30 septembrie: 16 ani de la întronizarea PF Daniel ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. ÎNTRU MULȚI ANI! O fotografie inedită cu PF Daniel la... costum!

00:15

30 septembrie: Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul Armeniei. Sfintele Mucenițe Ripsimia și Gaiani

23:45

Blocul Naționalist cere îndepărtarea din Capitala României a unor monumente ale ”eliberatorilor” și ”eroilor” care au ucis români

23:30

113 ani de la nașterea Părintelui Arsenie Boca: „A fost un sfânt!” - spovedania de pe patul de moarte a unui securist mai puțin bolșevic decât cei de azi. Românii cer Patriarhiei canonizarea Sfântului Ardealului

23:00

Sergiu Ciocârlan: Cuviosul Părinte Arsenie Boca, darul lui Dumnezeu pentru poporul român

22:30

Artă ”grosolană” și ”lipsită de respect”, fără o ”minimă considerație” față de sentimentele unor oameni, îndepărtată dintr-un spațiu public. Un ”gunoi la suprapreț” din banii contribuabililor

21:45

A început ”Cursul 119 de vindecare sufletească la vremea crizei cu mască”: Părintele Bogdan Florin Vlaicu împreună cu medicii Geanina Hagimă și Damian Baciu. Transmisie VIDEO ÎN DIRECT

21:20

Solombănescu, promptitudine în reacții întârziate

21:04

Un studiu publicat de Radiological Society of North America a descoperit semne de leziuni cardiace la persoanele vaccinate anti-Covid care nu au avut dureri în piept

20:21

Un fenomen periculos ia amploare: DEBANCARIZAREA – Banii Gheață au devenit vitali!

20:00

VACCINUL GĂSIT ÎN OAMENI MORȚI! Studiu în NPJ Vaccines – Nature: Vaccinul ARNm anti-COVID-19, găsit în mostre de țesut de la persoane decedate

19:21

PRECIZĂRI în Cazul Al Di Meola și a unei posibile legături între vaccin și infarct

18:33

Olivia Steer: Vă rog respectuos, nu mai vorbiți prostii. Chemtrails nu există! Știința nu se discută! Se execută!

17:44

Florin Duțu: ZIUA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA. UN REGIZOR ȘI O INFECȚIE BOLȘEVICĂ - o diaree cinematografică din bani publici