EMINESCU ȘI UNIREA. La 24 ianuarie 1882, aniversând Unirea Principatelor Române, Eminescu fonda societatea naționalistă "CARPAȚII”

De Cronicar  /  

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La 24 ianuarie 1882, aniversând Unirea Principatelor Române, Mihai Eminescu fonda, împreună cu alți militanți pentru "Dacia Mare”, Societatea "CARPAȚII”, o organizație naționalistă cu caracter semi-secret, ce-și propunea – conform Statutului scos la lumină de Augustin Z. N. Pop – "sprijinirea după puteri a oricărui scop și a oricărei întreprinderi românesci” (Augustin Z. N. Pop, Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969, P. 301 – 305 – După broșura rară, cu acest titlu – Statutele Societății "Carpații” – apărută la București în 1883, în tipografia Ștefan Mihăilescu din București, str. Covaci 14, imprimerie în care se culegea din 1881 ziarul Timpul  [unde era prim-redactor Eminescu] – n.a.).  Integral la Mihai-Eminescu.Ro - Eminescu urmărit de agenții austro-ungari pentru "Dacia Mare” și Societatea "Carpații”. DOCUMENTE de la Cernăuți și Viena

Maria Filipoiu: Mihai Eminescu – Promotor al Unirii

În Unire e tăria” – Mihai Eminescu

Simbolul culturii naționale – Mihai Eminescu – rămâne un reper fundamental în istorie, unire, tradiție, limbă și neam, cultura națională și universală, valori ce reprezintă poporul roman ca fiind creator de valori spirituale, prin opere de dimensiune cosmică, ce străbat veșnicia.

Ca poet național și mare jurnalist din istoria neamului, remarcabil prin profunzimea gândirii, Eminescu a depășit granițele patriei în care s-a născut, încă din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, fiind în același timp imaginea-simbol a zbuciumului pentru idealul unirii provinciilor istorice românești, care se aflau sub stăpânire străină. Identificat cu însuși sufletul poporului roman, din sânul căruia a ieșit ca un miracol spre a se înălța în cultura universală, poetul de geniu a cuprins în potențialul său creativ, spiritul critic și patriotic la toate problemele majore ale epocii în care a trăit – o perioadă istorică de mari frământări – când națiunile europene își conturau statalitatea.

Eminescu este o conștiință de cultură completă.” – Constantin Noica

Ca spirit entuziast al veacului emancipărilor naționale, informat și cu o viziune largă asupra atmosferei generale europene, cu o luciditate fantastică și cunoscător foarte bun al situației dureroase a românilor din teritoriile românești ocupate, Eminescu nu putea să nu se angajeze în lupta pentru o națiune românească modernă, cum s-au implicat alți mari creatori contemporani progresiști din centrul și sud-estul european, pentru propășirea idealurilor naționale și eliberarea statelor de sub dominația imperiilor expansioniste.

În viziunea tânărului Eminescu – ca și în cea a ctitorului României moderne – Țara Românească nu era numai Regatul propriu-zis, ci cuprindea provinciile istorice locuite de români aflate sub ocupație străină, pe care le dorea unite politic și administrativ, având în vedere legătura indestructibilă de limbă, istorie, tradiție, cultură, remarcate în jurnalele peregrinărilor ca adolescent din „Ducatul Bucovinei” (Moldova), din Ardeal, Banat, Muntenia, folosind termenul de România în scrisoarea trimisă lui Iosif Vulcan, care îl publicase ca debutant în „Familia”numărul din 25 febr./ 9 martie 1866) cu poezia – „De-aș avea” .

Mult stimate domnule și amice, mulțumesc pentru onorariul trimis – cel dintâi pentru lucrări literare pe care l-am primit vrodată-n viață. În România domnește demagogia: și în politică, și în literatură; precum omul onest rămâne aici necunoscut în viața publică, astfel talentul adevărat e înecat de buruiana rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinență și prin admirație reciprocă. Iartă-mi, stimate amice, acest ton polemic, dar te asigur că a fost pentru mine o rară mângâiere de-a mă vedea remunerat dintr-un colț atât de depărtat al României, din Oradea-Mare”. – Mihai Eminescu – Scrisoare către Iosif Vulcan

Același termen este folosit în sintagma „poporul mare, românesc”, apoi în poemul ce a înflăcărat inimile a zeci de generații de români „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” (textul original : „Ce-ți doresc eu ție, dulce România”) publicat la vârsta de doar 17 ani, dar care denotă maturitate și profunzime a gândirii și trăirii pentru un ideal național. Astfel, Eminescu vede România rotundă, la fel cum o văzuseră Kogălniceanu (la 1843), Dimitrie Cantemir și alți cărturari patrioți, ca întregul teritoriu în care se vorbește românește, „de la Nistru pân-la Tisa” – nemuritoarea Doină.

El și-a asumat misiunea de scriitor patriotic, așa cum au făcut marile personalități europene ale vremii, dedicate națiunilor pe care le reprezentau: „…nu ezita nicio clipă să vorbească despre visele sale mărețe privind soarta la aceea dată a Principatelor Române”. – Theodor Ștefanelli (coleg la Cernăuți)

Concludentă este și afirmația lui Ioan Slavici în „Eminescu-omul” (volumul "Amintiri”).

N-am cunoscut om stăpânit deopotrivă cu dânsul de gândul unității naționale și de pornirea de a se da întreg pentru ridicarea neamului românesc. Tânărul poet era un naționalist și foarte pornit spre intoleranță când venea vorba de nația română și România.” – Ioan Slavici

Întotdeauna, adolescentul Eminescu era animat de un singur gând: unirea românilor și eliberarea de sub stăpânirea austro-ungară. După înființarea (împreună cu alți tineri) a cercului „Orientul” (1 apr. 1869), care avea ca scop strângerea textelor referitoare la cultura și istoria națională, publică în „Federatiunea” din Pesta, articolele incendiare: Să facem un congres! În Unire e tăria și „Echilibrul”care pun în valoare maturitatea gândirii sale, faptul că era foarte bine informat, dovedind o bună cunoaștere a situației politice din Europa („Federațiunea”, nr. 34-366, din 10/22 apr. 1870; nr.38-370, din 22 apr./4 mai 1970; nr. 39-371 din 29 apr./11 mai 187).

Eminescu, om avântat, de o fire impulsivă, cu mintea luminoasă, cu sufletul plin de duioșie și cu o extraordinară cultură generală, era nesecat în gândiri ademenitoare.” – Ioan Slavici

Evenimentele vremii arată că Mihai Eminescu a avut aceste convingeri unioniste, încă din din copilărie, fiind familiarizat cu dragostea față de românism, insuflată de către dascălii săi de la Cernăuți: Aron Pumnul și Nicolae Pătrașcu. În anul Unirii Principatelor – 24 Ianuarie 1859 – deși avea doar 9 ani, copilul Mihai Eminescu, în viziunea lui de mărire a țării începea să i se trezească patriotismul.

În ajunul Unirei, tatăl său plecă la Iași, iar el, auzind de la țăranii strânși în fața casei Popii Vasile că se va înfăptui a doua zi actul Unirei, se întoarse repede acasă strigând de bucurie: «-Ura! Trăiască Unirea! » Și, fără să mai aștepte, începu de cu noapte să împodobească gardul și pridvorul casei cu ramuri de brad verde și ferestrele cu hârtie colorată. A doua zi, cântece și veselie pe toți țăranii din sat, care cu micul Eminescu printre ei jucau de cutremurau dealurile și răsunau pădurile” – Nicolae Petrașcu.

Domnia lui Cuza și reformele sale l-au găsit pe Mihai Eminescu în etapa formării școlare, manifestând o prețuire aparte față de domnitor. Personal, l-a vizitat pe făuritorul Unirii Principatelor – Alexandru Ioan Cuza – la Döbling în 1870 (când studia la Viena), vizită care îl va marca definitiv: „Vor trece veacuri și nu va exista român căruia să nu-i crape obrazul de rușine de câte ori va răsfoi istoria neamului său la pagina lui 11 februarie și stigmatizarea acelei negre felonii va răsări pururea în memoria generațiilor, precum în orice an răsare iarba lângă mormântul vândutului Domn.” – „Timpul”, 27 februarie 1882.

Pe 24 ianuarie 1882, Eminescu a înființat societatea secretă „Carpații”, pentru unirea tuturor românilor, care a fost desființată brutal la 28 iunie 1883, pregătindu-i-se scoaterea din viața publică, sub acuzația că ar avea probleme psihice. De atunci a început calvarul vieții lui, cu spitalizări repetate în țară și străinătate. S-a stins din viață în ziua de 15 iunie 1889 (în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9), moartea lui fiind anunțată în Ziarul „Românul” în ziua următoare: „Eminescu nu mai este.” A fost înmormântat la Cimitirul „Belu” din București, devenit loc de pelerinaj pentru poeții din toate generațiile, dar și pentru cei care l-au iubit ca poet și jurnalist de marcă.

Astfel se stinse în al optulea lustru de viață, cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivit vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”. – George Călinescu

Mihai Eminescu a devenit Simbolul Culturii Naționale, fără de care am fi mai săraci și neînsemnați.
Fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci.” – Tudor Vianu

Eminescu este identitatea culturală a poporului român.
Cinstiți memoria poetului, citindu-i opera!

VINO, EMINE, LA UNIRE!
(sonet Unirii)

Mai vino, Emine, din nemurire
Pe-o rază de astru în al tău popor,
Înveșmântat în straie de Tricolor
Să cinstim a patriei întregire!

Vino cu voievodul ce i-a fost ctitor,
Să-l elogiem la Mica Unire!
Că-n vizionara ta prorocire
Și Cuza-Vodă este nemuritor.

Coboară-te din sferele înalte
Cu spirit genial în neam întrupat,
Din soarta țării s-alungi nedreptate!

Te-așteaptă teiul de ani împovărat
Și „Hora Unirii”, ca să-ți vezi frate
Lăcrimând pentru pământ înstrăinat.

Maria FILIPOIU

Revista Floare Albastră a Centrului Cultural Spiritual Văratic de pe lângă Mănăstirea Varatic

Donează pentru ActiveNews!

ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.

Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.

ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.

De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei)
RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook
ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews


Pentru știri necenzurate
abonează-te acum!

Este gratis și poți anula oricând abonarea.

ActiveNews România. Caută pagina noastră și pe Telegram.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Top 5 autori
VideoNews

Despre arestarea lui Mihai Eminescu - Românul Absolut la Pe Drept Cuvânt cu Florentin Țuca și Nae Georgescu

Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.

Comentarii (1)
  • Jude Laurentiu 24.01.2024 22:28
    În secolul al XIX-lea pentru Țările Rumânești au fost un șir de evenimente de DEȘTEPTARE!
    • I. 1821 Revoluția lui Tudor Vladimirescu – ce a oprit prăbușirea Valahiilor! „Patria se cheama norodul, iar nu tagma jefuitorilor"( Tudor Vladimirescu). În momentul în care imperiile vecine erau convinse că au împărțit între ele spațiul pontico-carpato-dunărean și că valahii nu mai contează s-a dovedit începând cu anul 1821 că nu este așa!
    • II. 1848-1849 Revoluțiile de deșteptare națională. La Blaj norodul a strigat: „Noi vrem să ne unim cu țara”!
    • III. 1858. Convenția de la Paris. Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei din anul 1858.
    • IV. 24 ianuarie 1859 s-a realizat MICA UNIRE sub numele de Principatele Unite ale Moldaviei și Valahiei.
    • V. Principatele Unite ale Moldaviei și Valahiei între anii 1859 și 1862 s-au numit Principatele Unite ale Moldaviei și Valahiei conform Convenției de la Paris.

    • VI. Principatele Unite Române. În 1862, Alexandru Ioan Cuza reușește să unească administrativ cele două principate, sub numele de: „Principatele Unite Române”. Noi, Românii - "Unirea este îndeplinită, Naționalitatea română este întemeiată!" ( Alexandru Ioan Cuza).

    • VII. ROMÂNIA Constituția din 1866 statutează prin Articolul 1 că denumire a statului este „România”.
    • VIII. 1877- 1878 România devine stat independent.
    • IX. 1 Decembrie 1918 ROMÂNIA MARE
    Se știe sigur, din vechi izvoare medievale, că Moldova, Banatul, Făgărașul, Maramureșul, Valahia etc. erau numite în documentele vechi și terrae Valachorum sau Valachiae/ Vlachiae/ Volachiae, adică „țări ale valahilor”. Și datorită înfățișării feței locuitorilor: țări cu oameni rumeni la față „țări ale rumenilor ” (rumen” adj. îmbujorat, împurpurat, roz – trandafiriu, înroșit, roșu la față -Om cu obrajii rumeni.).
    În limbile europene și azi avem rădăina „rumen, ruman” în denumirile: Rumænien (în limba daneză), Rumeenia (în limba estonă), Roumanie (rumenii) ( în limba franceză), Rumänien (în limba germană), Rumenye (în limba idiș), Rúmenía (în limba islandeză), Rumania (în limba albaneză, arabă), Rruminia (în limba armeană), Errumania (în limba bască), Rumynija (în limba belarusă), Rumunija ( în limba bosniacă), Rumŭniya ( în limba bulgară), Rumunsko ( în limba cehă), Rumunjska (în limba croată) și așa mai departe denumiri în care se identifică grupul de litere „Ruman”/ „Rumin”/ „Rumyn”/ „Rumun”/ „Rumæn”/ „Rumen”/ „Rumān”/ cuvinte de fapt care au sens în limba română țărănească de: RUMEN
    Trebuie menționat că substituirea actuală a numelui de Valahia cu cel de Țara Românească este o eroare; nicăieri nu apare în numeroasele hărți din evul mediu; în aceste hărți găsim o Romanie dar cu capitala la Constantinopolul locuit de romei și romanoi. În limba română veche Constantinopolul era denumit Țarigrad, adică „Cetatea Împăratului” și „Înalta Poartă” ce era în secolul al XII-lea cel mai mare și cel mai bogat oraș din Europa. https://maps.nls.uk/view/104187467
Ultima oră

19:12

Comisia Europeană: Transportatorii ucraineni nu mai pot fi opriți nici la vamă, nici în trafic

17:41

Armata israeliană a măcelărit peste 70 de oameni nevinovați în incercarea de a-l ucide pe fostul comandant Hamas - VIDEO ȘOCANT

17:22

Kievul recunoaște că a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin

15:45

Zuckerberg se dă bine pe lângă Trump: I-a scos toate restricțiile de pe Facebook și Instagram

14:35

Andrei Gușă: Festivalurile de drogangeală ca proiect de țară în România. CSAT? O glumă proastă!

14:23

Misiunea de pace 5.0 - Viktor Orban s-a întâlnit cu Donald Trump

14:04

Klaus Iohannis în zece ani de mandat nu a vizitat niciodată românii năpăstuiți din teritoriile ilegal ocupate de Ucraina după 1944 supuși unei barbare deznaționalizări

13:30

Brejnevul nostru, Pravda noastră, Uniunea Sovietică a noastră...

12:53

Poveste de coșmar pentru doi părinți din Elveția: Statul le-a luat fiica pentru că au refuzat să-i aprobe tranziția de gen

12:32

Ciolacu, afirmație misterioasă: ”Dacă dl. Iohannis ajunge prim-ministru, sunt convins că are un plan”

12:21

Luminița Arhire: O FRUNZĂ DE SALATĂ PE PLATOUL CU SINECURI

12:12

"Ai bască? - N-ai bască?" - Paul Gabriel Andrei: Iarăși e iureș

12:02

Iulian Capsali: CANONIZARILE NU SUNT TREABA ORICĂRUI BEZMETIC

11:55

Mihai Tîrnoveanu: Când Dumnezeu este incorect politic, intervine Institutul Ellie Wiesel!

11:48

Ierarhi români și bulgari la noua sărbătoare a Sf. Dimitrie cel Nou: Îi cerem să păzească Bisericile și popoarele noastre