„Nu este vorba de vreun aliment natural. Este mai curând vorba de un «laborator alchimic» și o tehnicizare totală a tuturor proceselor, de exemplu, «carne cultivată în laborator» și «alimente imprimate 3D».”

Un sistem alimentar reformat a fost unul dintre punctele prezentate de ONU în octombrie 2019, când a fost declarat „Deceniul de acțiune”. Acest lucru a fost adus în atenție și la Davos câteva luni mai târziu, când Johan Rockström a participat la panelul WEF [Forumul Economic Mondial] New Agenda on Food [„Noua agendă alimentară”].[14], atrage atenția cercetătorul Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie, în seria sa de analize despre ”Agenda noastră comună” publicate la Pharos din care ActiveNews a publicat primele părți.

Rockström făcuse anterior parte din proiectul comisiei Lancet-EAT „Food in the Anthropocene” („Alimentația în Antropocen”), care evidenția modalitatea în care sistemul alimentar trebuie să poată hrăni o populație în creștere cu o hrană sănătoasă, fiind în același timp durabil și fără a fi o povară pentru planetă.[15]

„Nu există o soluție magică pentru combaterea practicilor dăunătoare de producție a alimentelor, însă, prin definirea și cuantificarea unui spațiu de operare sigur pentru sistemele alimentare, pot fi identificate diete nutritive pentru sănătatea umană și care vor susține durabilitatea mediului.”[16]

Fundația EAT a fost înființată de Fundația norvegiană Stordalen, Centrul de reziliență din Stockholm și Wellcome Trust cu scopul de a fi un catalizator pentru transformarea sistemului alimentar. Din consiliul de administrație fac parte Gunhild Stordalen (WEF Young Global Leader) Johan Rockström de la Institutul Potsdam și Lee Howell de la Forumul Economic Mondial.[17]

Rockström și Stordalen fac parte și din Food System Economics

Commission (Comisia pentru economia sistemului alimentar), care a fost înființată de EAT, PIK și The Food and Land Use Coalition (Coaliția privind utilizarea alimentelor și a pământului),cu finanțare din partea Fundației Rockefeller, IKEA și Wellcome Trust. Acești actori formează nucleul în implementarea agendei pentru transformare și au acceptat misiunea de a ne educa cu privire la ceea ce trebuie să mâncăm pentru a ne menține în limitele planetare.

Pe 24 iunie 2020, EAT și Fundația Rockefeller au organizat „Regândirea sistemelor alimentare: plan de acțiune pentru o lume post-COVID”.

Conferința, care a adunat virtual 2.000 de participanți, a evidențiat existența unei oportunități unice de a transforma sistemul alimentar în urma crizei globale cauzate de pandemie. Așa cum a declarat CEO-ul Fundației Rockefeller Rajiv Shah (WEF Young Global Leader), în cadrul discursului introductiv:

„Credem că criza de astăzi, provocată de o pandemia în domeniul sanitar, care a cauzat și o pandemie de foamete, ne poate oferi de fapt oportunitatea de a traversa schimbări extrem de necesare care pot face sistemul nostru alimentar mai echitabil, mai nutritiv și mai durabil.”[18]

Gunhild Stordalen a spus că vechiul sistem alimentar a fost distrus și că singura noastră opțiune este să „reconstruim mai bine, împreună”, în timp ce Johan Rockström a prezentat necesitatea declarării unei urgențe planetare pentru a implementa schimbări importante în sistem și pentru a ne asigura „un viitor alimentar planetar sănătos pentru toți.”

Potrivit lui Rockström, este vorba de un sistem alimentar care aplică „Legea carbonului” și, prin urmare, reduce emisiile de dioxid de carbon la jumătate la fiecare zece ani. Aceasta este calea științifică pentru menținerea încălzirii globale la sub două grade Celsius, potrivit acestuia. [19]

La întâlnire au fost prezenți mai mulți participanți, care vor lua parte și la viitoarea conferință alimentară a ONU. Printre participanți a fost și Agnes Kalibata, șefa Fundațiilor Rockefeller și a proiectului „Alianța pentru o revoluție verde în Africa” (AGRA) al Fundației Bill & Melinda Gates, care fusese numită ca trimis special al ONU la conferință.[20] Kalibata a reiterat mesajul „să construim din nou mai bine”.

Summitul privind sistemele alimentare a avut loc în timpul Săptămânii ONU în septembrie 2021. Scopul a fost „nu doar soluționarea problemei foametei, dar și reducerea ratei bolilor legate de alimentație și vindecarea planetei”.

Grupul consultativ al conferinței a fost prezidat de secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed (membru al Consiliului de administrație al Young Global Leaders [Tinerii lideri globali] al WEF) și a inclus nume precum Christine Gould de la Thought for Food [grup de reflecție pe tema alimentației] și Ruth Richardson de la Alianța Globală pentru Viitorul Alimentației.[21] Aceste două inițiative au avut, de asemenea, legături strânse cu Fundația Rockefeller.

12 din 18 membri ai Comitetului Consultativ al ONU au participat și la Forumul Economic Mondial în calitate de membri ai panelului sau „participanți la implementarea agendei”.

Unul dintre jucătorii cheie este dr. David Nabarro, fostul coordonator al Agendei 2030 al ONU, care a condus activitatea OMS de reformare a gestionării de către organizație a focarelor de infecții și a situațiilor de urgență și care a candidat în 2017 pentru postul de secretar general al OMS. În ianuarie 2020, a fost numit trimis special pentru OMS în legătură cu COVID-19. Nabarro ilustrează cât de apropiată este agenda în domeniul sănătății de cea alimentară.

Nabarro, care conduce Institutul de inovație în domeniul sănătății globale de la Imperial College și este director strategic al 4SD (un institut elvețian care elaborează proiecte pentru schimbarea sistemului și la care Nabarro formează lideri pentru atingerea obiectivelor globale), este, de asemenea, consilier al Fundației EAT și a participat la „Regândirea sistemelor alimentare: plan de acțiuni pentru o lume post-COVID”. Acum misiunea sa a trecut de la exercitarea unui rol principal în managementul pandemiei la coordonarea eforturilor de creare a unui nou sistem alimentar „durabil”, împreună cu Johan Rockström și Gunhild Stordalen.

„[Agenda 2030] nu este o agendă opțională. Este obligatorie. Constituie cheia supraviețuirii planetei și a umanității.” (David Nabarro)

Războiul din Ucraina a făcut ca munca lor să fie extrem de actuală.[22] Una dintre priorități este de a convinge consumatorii să reducă consumul de carne și grăsimi animale în favoarea alimentelor vegetale și a înlocuitorilor sintetici de carne (proteine alternative). Cu ajutorul rețelelor de socializare și a influencerilor, percepția oamenilor cu privire la ce tip de mâncare este bun poate fi, de asemenea, „transformată”. După cum se arată în articolul „Iată o modalitate simplă de a convinge oamenii să mănânce mai puțină carne” de pe site-ul Forumului Economic Mondial:

„Vei fi surprins de cât de mult impact pozitiv pot avea alimentele vegetale atât asupra planetei, cât și asupra sănătății noastre. Alegeți o alimentație pe bază de plante pentru a vă reduce amprenta de carbon și pentru a vă îmbunătăți nutriția. Este vorba despre un lucru benefic pentru tine și pentru planetă.”[23]

Grupul de reflecție al WEF „Consiliul global pentru viitorul privind securitatea alimentară și agricultura” și grupul de lucru „Pregătirea viitorului alimentației” s-au concentrat asupra acestui obiectiv.[24] Din ambele grupuri fac parte actori care decid agenda precum Rockefeller Foundation, Wellcome Trust și EAT Foundation. Inițiativa se referă, de asemenea, la modul în care noua tehnologie poate schimba sistemul alimentar.

„Ne propunem să explorăm noi modalități pentru hrănirea unei populații în extindere, pentru folosirea tehnologiei și inovației pentru a furniza hrană fără a aduce daune planetei și pentru a promova parteneriatele public-privat care pot contribui la prevenirea bolilor netransmisibile.”[25]

Încă din 2017, Forumul Economic Mondial a publicat raportul „Construirea viitorului sistemelor alimentare globale: o analiză a scenariilor”,cu sprijin financiar din partea Rockefeller Foundation, Wellcome Trust și a guvernelor olandez și canadian.[26] În raport, care prezintă patru scenarii pentru viitor, se menționează că sistemul alimentar actual nu este eficient și că este necesară o transformare de proporții. Aceasta include, printre altele, aplicarea tehnicilor celei de-a Patra Revoluții Industriale (FoodTech).

Tehnologia CRISPR ar putea reinventa semințele, iar Big Data și TIC [Information and communication technologies] „ar putea face posibile practici agricole mai eficiente și mai inteligente din punct de vedere climatic, robotica ar putea crește eficiența recoltării și procesării, senzorii ar putea reduce într-o măsură semnificativă deșeurile în transport, inteligența artificială ar putea revoluționa practicile de vânzare cu amănuntul, iar o nutriție personalizată ar putea modifica preferințele și comportamentele consumatorilor.” [27]

Aceste obiective sunt descrise și în raportul „Inovație cu un scop”. Acest raport descrie 12 tehnologii 4IR care vor restructura sistemul alimentar și vor ajuta la îndeplinirea obiectivelor globale.

Raportul menționează diverse proteine alternative, cum sunt hamburgeri din insecte Protix și „hamburgeri falși” pe bază de plante „Impossible Foods” („alimente imposibile”).

Nu este vorba de vreun aliment natural. Este mai curând vorba de un „laborator alchimic” și o tehnicizare totală a tuturor proceselor, de exemplu, „carne cultivată în laborator” și „alimente imprimate 3D” (VIDEO).

Unii dintre partenerii care doresc să ne modifice comportamentele pentru a „construi viitorul pe care ni-l dorim” sunt: Cocal Cola, Pepsi, Bayer, Syngenta, Monsanto, Cargill, DuPont, Unilever, Nestle și Hewlett Packard.

Întrebarea este cât de sănătoasă este soluția lor? Dacă pandemia a servit interesele industriei Pharma, agroindustria și companiile lor de tip „start-up”, cu soluții inovatoare, care propun meniuri cu alimente false produse în laborator, urmează, la rândul lor, să facă profituri din escaladarea crizei alimentare. Toate acestea pentru a salva planeta și a ne menține în limitele planetare stabilite de Rockström.

Aceasta presupune, printre altele, modalități în care tehnologia spațială este concepută pentru a monitoriza emisiile de dioxid de carbon.În următorul articol, voi analiza al treilea obiectiv – „Promovarea păcii și prevenirea conflictelor”.

Jacob Nordangård, doctor în Tehnologie și schimbări sociale

Referințe:

[14] Forumul Economic Mondial (2020), Conferință de presă: Noua agendă pentru alimentație – Lansarea unui deceniu de acțiune https://www.weforum.org/events/world-economic-forum-annual-meeting-2020/sessions/new-agenda-on-food-launching-a-decade-of-action

[15] EAT, https://eatforum.org/eat-lancet-commission/commissioners/

[16] Centrul de rezistență din Stockholm (2019), Alimentație pentru sănătatea planetară https://www.stockholmresilience.org/research/research-news/2019-01-17-the-planetary-health-diet.html

[17] EAT, Consiliul de administrație https://eatforum.org/people/board-of-trustees

[18] Fundația Rockefeller (2020), Fundația Rockefeller și co-gazda EAT „Reimagining Food Systems: Driving Action for a Post-COVID World”, comunicat de presă 26 iunie 2020.

[19] Johan Rockström, Plan și viziune: Un plan pentru planetă https://www.youtube.com/watch?v=g2xsPtlpE58&list=PLCuQknRNIH2GYGrrX3VqQASPB5GlBtHep&index=12, EAT

[20] Fundațiile Rockefeller și proiectul Fundației Bill & Melinda Gates „Alianța pentru o revoluție verde în Africa” (AGRA)

[21] ONU (2021), Food Systems Summit https://www.un.org/en/food-systems-summit/leadership

[22] Headey, Derek (2022), https://www.weforum.org/agenda/2022/03/a-food-crisis-was-brewing-even-before-the-ukraine-war-but-taking-these-three-steps-could-help-the-most-vulnerable, Forumul Economic Mondial

[23] Torkington, Simon (2022),https://www.weforum.org/agenda/2022/03/eat-less-meat-nudge-health-climate/, Forumul Economic Mondial

[24] Forumul Economic Mondial, https://www.weforum.org/communities/shaping-the-future-of-food

[25] Forumul Economic Mondial, Agricultură, alimente și băuturi https://www.weforum.org/topics/agriculture-food-and-beverage

[26] Forumul Economic Mondial, https://www3.weforum.org/docs/IP/2016/NVA/WEF_FSA_FutureofGlobalFoodSystems.pdf

[27] Ibid.