ONU, susținută de Fundația Gates, urmărește, de asemenea, „ruperea lanțului dezinformării”. Forumul Economic Mondial (FEM) nu este singura entitate globalistă care cere o supraveghere și mai strictă a conținutului online pentru combaterea „dezinformarii”, scrie childrenshealthdefense.org.
De exemplu, UNESCO a anunțat recent un parteneriat cu Twitter, Comisia Europeană și Congresul Mondial Evreiesc pentru lansarea campaniei „#ThinkBeforeSharing” („Gândește înainte de a distribui”), pentru a „opri răspândirea teoriilor conspirației”.
Potrivit UNESCO:
„Pandemia de COVID-19 a determinat o creștere îngrijorătoare a dezinformarii și a teoriilor conspirației.
Teoriile conspirației pot fi periculoase: adesea acestea vizează și discriminează grupurile vulnerabile, ignoră dovezile științifice și polarizează societatea, ceea ce are consecințe grave. Acest lucru trebuie să înceteze.”
Directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, a precizat:
„Teoriile conspirației provoacă un real rău oamenilor, sănătății lor și, de asemenea, siguranței lor fizice. Ele amplifică și legitimează concepțiile greșite despre pandemie și accentuează stereotipurile care pot alimenta fapte de violență și ideologiile extremiste violente.”
UNESCO a menționat că parteneriatul cu Twitter are scopul de a informa oamenii că evenimentele care au loc în întreaga lume nu sunt „manevrate în secret în culise de către puteri cu intenții rele”.
UNESCO a emis îndrumări cu privire la ceea ce trebuie făcut în cazul în care cineva se confruntă cu un „teoretician al conspirației” online: respectiva persoană trebuie să „reacționeze” imediat prin a posta în comentarii un link relevant către un „site de verificare a faptelor”.
De asemenea, UNESCO oferă consiliere publicului cum ar trebui să reacționeze cineva care întâlnește un „conspiraționist” în carne și oase. În acest caz, persoana în cauză trebuie să evite argumentarea, întrucât „orice argument poate fi considerat drept dovadă că faci parte din conspirație și întărește această convingere”.
Campania #ThinkBeforeSharing oferă o serie de infografice și materiale însoțitoare menite să explice ce sunt „teoriile conspirației”, cum să le identificăm, cum să le raportăm și cum să reacționam la ele în sens mai larg.
Potrivit acestor materiale, teoriile conspirației au șase lucruri în comun:
- Un „prestins complot secret”.
- Un „grup de conspiratori”.
- „«Dovezi» care par să susțină teoria conspirației.”
- Sugestii care susțin „în mod fals” că „nimic nu are loc în mod întâmplător și nu există coincidențe” și că „nimic nu este așa cum pare și totul este conectat”.
- Ei împart lumea în „buni și răi”.
- Creează țapi ispășitori din [anumiți] oameni și grupuri.
UNESCO nu respinge în totalitate existența „teoriilor conspirației”, admițând în schimb că „există conspirații reale mari și mici”.
Cu toate acestea, susține organizația, astfel de „conspirații” sunt „mai adesea centrate pe evenimente unice izolate sau individuale precum un asasinat sau o lovitură de stat” și sunt „reale” doar dacă sunt „descoperite de mass-media”.
Pe lângă WEF și UNESCO, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat la începutul acestui an „un plan de acțiune pentru combaterea dezinformarii”.
„Planul de acțiune”, sponsorizat de SUA, Regatul Unit, Ucraina, Japonia, Letonia, Lituania și Polonia, subliniază „rolul principal pe care îl au guvernele în combaterea narațiunilor false”, exprimând în același timp îngrijorarea pentru:
„Impactul negativ tot mai mare și cu implicații extinse asupra exercitării drepturilor omului pe care îl are crearea și diseminarea deliberată de informații false sau manipulate menite să înșele și să inducă în eroare publicul, fie pentru a provoca prejudicii, fie în beneficiul personal, politic sau financiar.”
Chiar și țările care nu au susținut oficial planul Consiliului pentru Drepturile Omului și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „dezinformarea” online.
De exemplu, China a caracterizat astfel de „dezinformari” ca fiind „un inamic comun al comunității internaționale”.
O inițiativă anterioară a ONU, în parteneriat cu WEF, „a recrutat 110.000 de voluntari pentru informare”, care, în cuvintele directorului de comunicații globale al ONU, Melissa Fleming, au rolul de a acționa ca „primul răspuns digital” la „dezinformarea online”.
Inițiativa ONU #PledgeToPause, deși a circulat recent ca fiind un nou demers pe rețelele sociale, a fost anunțată în noiembrie 2020 și a fost descrisă de ONU drept „prima campanie globală de schimbare a comportamentului privind dezinformarea”.
Campania face parte dintr-o inițiativă mai amplă a ONU, „Verified”, care își propune să recruteze participanți care să disemineze „conținut verificat optimizat pentru distribuirea pe rețelele sociale”, care provine direct de la Departamentul de comunicații al ONU.
Fleming a declarat la acea vreme că ONU „colaborează cu platformele de social media pentru a recomanda schimbări” cu scopul de a „determina spargerea lanțului dezinformării”.
Atât campania „Verificat”, cât și „#PledgeToPause” par să fie încă active la momentul scrierii acestui articol.
Inițiativa „Verificat” este operată în colaborare cu Purpose, un grup de activiști care a colaborat cu Fundația Bill & Melinda Gates, Fundația Rockefeller, Bloomberg Philanthropies, Organizația Mondială a Sănătății, Chan Zuckerberg Initiative, Google și Starbucks.
De asemenea, din 2019, ONU se află într-un parteneriat strategic cu WEF, bazat pe șase „domeni de interes”, dintre care unul este „cooperarea digitală”.
Citiți Partea I aici: POLIȚIA
MONDIALĂ A INTERNETULUI. Forumul Economic de la Davos susține un plan
global de supraveghere a conținutului online folosind Inteligența
Artificială (I)
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.