Guvernul olandez susține că trebuie să naționalizeze jumătate dintre terenurile fermierilor crescători de bovine – însemnând o cantitate egală cu aproximativ o treime din Olanda – pentru a reduce emisiile de oxizi de azot, însă experții, citați de Dr. Joseph Mercola într-o nouă analiză, preluată de Children’s Health Defense, spun că planul nu se bazează pe argumente întemeiate.
Dr. Joseph Mercola ne oferă o prezentare a documentarului „Nitrogen 2000” despre lupta fermierilor olandezi, din care oferim mai jos un rezumat cu cele mai importante puncte:
Fermierii olandezi crescători de bovine dețin 70% din Olanda, dar guvernul face eforturi de a cumpăra forțat 50% din terenurile lor, susținând că este un pas necesar pentru reducerea poluării.
Experții citați de Dr. Joseph Mercola argumentează că măsura de a elimina fermierii nu are legătură cu mediul, ci, mai degrabă, cu preluarea controlului asupra terenurilor valoroase.
Modelele computerizate folosite de guvern pentru a-și susține planul de reducere a emisiilor de oxizi de azot prin cumpărarea de terenuri agricole se bazează pe o presupunere eronată că azotul migrează de la un câmp la altul.
Înlăturarea fermierilor de pe pământurile lor este o acțiune condusă de organizații nonguvernamentale (ONG), finanțate în principal de guvern, ceea ce face din ele o extensie a guvernamenului.
Un fond guvernamental de 25 de miliarde de dolari, creat din banii contribuabililor, a fost înființat pentru cumpărarea pământurilor fermierilor; odată ce un fermier își vinde pământul, i se va interzice legal să-și înființeze vreo fermă oriunde altundeva în Europa.
Documentarul „Nitrogen 2000” despre lupta fermierilor olandezi
„Nitrogen 2000” este un documentar important de 45 de minute despre lupta fermierilor olandezi din perioada 2019-2023. Fermierii olandezi crescători de bovine dețin 70% din Olanda, dar în 2019, guvernul a început să facă presiuni pentru cumpărarea forțată a 50% din terenul lor, susținând că este necesară pentru reducerea poluării.
Dar pentru cei aproximativ 60.000 de fermieri din Olanda, agricultura este modul lor de viață, adesea transmis din generație în generație și care este necesar pentru a furniza hrană populației.
Fermele fac parte din țesătura comunităților lor, astfel încât „toți, chiar dacă locuiți în oraș, precum Amsterdam sau în Rotterdam, într-o călătorie de cinci minute cu mașina, veți vedea vaci, terenuri agricole... este ceva atât de înrădăcinat în societatea noastră, în modul nostru de viață, încât fermierii fac parte din cultura noastră. Toată lumea are pe cineva în familie care a fost cândva fermier”, a spus în documentar comentatorul politic Sietske Bergsma.
Dar, așa cum explică în film profesorul Han Lindeboom, ecologist marin la Wageningen University & Research, „Guvernul consideră că avem o problemă uriașă cu natura și că, în baza reglementărilor UE, trebuie să salvăm natura. Iar în prezent vor să rezolve această problemă pur și simplu prin eliminare a unui număr mare de ferme.”
Este azotul cu adevărat problema?
„Au declarat că azotul este problema majoră”, a adăugat Lindeboom, un consilier al NIOZ, Institutul Regal Olandez pentru Cercetări Maritime. „Ei bine, sunt expert în azot și îndrăznesc să spun că nu este.”
Potrivit lui Lindeboom, modelele computerizate folosite de guvern, pentru a-și susține planul de a cumpăra terenurile agricole, se bazează pe o presupunere greșită că azotul migrează de la un câmp la altul.
Experții, printre care și Lindeboom, spun că măsura „nu este absolut deloc necesară pentru a salva natura”. Fermierul olandez de produse lactate Nynke Koopmans de la Forumul pentru Democrație este printre cei care cred că problema azotului este fabricată.
„Este o mare minciună”, a spus ea. „Azotul nu are nimic de-a face cu mediul. Este vorba doar de eliminarea fermierilor.” Un alt fermier a spus că dacă noile reguli privind azotul vor intra în vigoare, va trebui să-și reducă la șase efectivul de 58 de vaci de muls.
Un alt expert, Hanekamp, Ph.D., a lucrat pentru un comitet guvernamental pentru a studia azotul, însărcinat cu analiza modelului guvernului.
Acesta a spus jurnalistului Roman Balmakov, de la Epoch Times și gazda emisiunii „Facts Matter”:
„M-am uitat în studiile de validare și am arătat că modelul este de fapt o prostie. Nu funcționează. Și nu contează. Ei continuă să-l folosească. Ceea ce este îngrijorător. Cum putem face așa ceva în ceea ce privește politica? Folosiți un model care nu funcționează? Nu este deloc vorba despre inovație, ci despre a scăpa de fermieri.”
ONG-urile finanțate de guvern fac lobby pentru eliminarea fermierilor
Înlăturarea fermierilor de pe pământurile lor este o acțiune condusă de ONG-uri, în principal finanțate de guvern, ceea ce le face o extensie a guvernamenului. De asemenea, un fond guvernamental de 25 de miliarde de dolari, creat din banii contribuabililor, a fost înființat pentru a cumpăra pământul fermierilor.
Odată ce un fermier își vinde pământul, i se va interzice legal să înființeze vreo fermă altundeva în Europa. Între timp, ONG-urile pot ajunge chiar să cultive pământurile odată ce l-au scos pe fermier din ecuație.
Adevărata agendă merge până la Clubul de la Roma, un grup de reflecție care a adoptat neomalthusianismul – ideea că o populație prea numeroasă ar decima resursele – și intenționa să implementeze o agendă globală de depopulare.
„Adevăratul dușman este umanitatea însăși”
Potrivit lui Balmakov:
Nu îmi venea să cred ceea ce tocmai auzisem, că liderii mondiali au prezentat acest plan globalist https://nofarmersnofood.com/ într-o carte încă din 1991. Am mers pe Amazon. Și acolo am găsit-o.
„Prima Revoluție globală”, care afirmă, citez: „În căutarea unui inamic comun care să ne facă să ne unim, am venit cu ideea că poluarea, amenințarea încălzirii globale, penuria de apă, foametea și altele asemenea se potrivesc scopului nostru. Și, prin urmare, adevăratul dușman este umanitatea însăși.”
În eforturile de a reduce azotul, guvernul olandez vizează fermierii, și nu industria, cum ar fi, de exemplu, fabricile de cărămidă, care produc azot pentru a construi case noi. Miza este pământul însuși.
„Sub masca democrației și liberalismului, ei ne lipsesc de drepturi”, spune, în documentar, comentatorul politic Sietske Bergsma. „Iar cei mai mulți oameni nu sunt deranjați de acest lucru întrucât consideră că este un fel de responsabilitate – poate pentru că este o dovadă de «progresism» să le pese de climă –, așa că sunt dispuși să-și sacrifice, de fapt, propria lor bunăstare.”
Narațiunea se bazează pe frică și pe a le dicta oamenilor ce trebuie să facă pentru a fi în siguranță.
„Am plătit un preț foarte mare pentru asta, deoarece am renunțat la toate libertățile noastre pentru a ne simți în siguranță”, adaugă Bergsma. „Evident, această siguranță este falsă, deoarece nu poți fi în siguranță fără să fii liber. Nu este vorba despre salvarea planetei. Ci despre controlul guvernamental. De fapt, asta se întâmplă.”
Iar după cum explică jurnalistul de mediu Rypke Zeilmaker:
„Nu e despre protecția naturii. Doar cei care, în acest proces, dobândesc cei mai mulți bani vor avea puterea de conducere. Chestiunea se reduce la controlul resurselor, [care trebuie să încapă] pe mâinile câtorva. Uitați-vă la puterea ONG-urilor. Pe cine sprijină ei cu adevărat? Cine pompează bani în aceștia? Întotdeauna guvernele și miliardarii. Așadar, aceasta este relația dintre guvern și ONG-uri. Într-o anumită măsură, poți păcăli publicul. Poți cumpăra opinia publică.”
„Totul este despre frică. Despre a-i face pe oameni să se teamă pentru viitor, astfel încât să accepte politici cu care, dacă ar fi conștienți despre ce este vorba, nu ar fi fost niciodată de acord.”
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.