Ceea ce părea la început o glumă proastă s-a insinuat până la a deveni, în foarte scurt timp, o practică. Care se generalizează. La fel, de exemplu, ca „educația homosexuală”.
Cine își imagina că propagandiștii pentru introducerea unui penis în rectul altui bărbat sau chiar băiat vor ajunge să explice că aceasta este o „normalitate” „cool” în școlile din România? Și totuși aceasta se întâmplă, chiar acum.
La fel cum în grădinițe și școli din SUA li se spun povești copiilor de către dezaxați, de multe ori pedofili, care se pretind femei, sau cum în școli din Canada - o veritabilă clonă „democratică” a Chinei - copiii au fost obligați să mănânce gândaci, ca un lucru „cool”.
O întreagă propagandă pe această temă s-a dezlănțuit, dement, în lumea aflată pe agenda și harta „Marii Resetări”. O propagandă care seamănă foarte bine cu cea „vaccinală”, recte „sanitară”. Înlocuiți în textele de spălat copii la creier de mai jos „gândac” cu „vaccin” sau „mască” și veți vedea cât de bine seamănă cu sinistra propagandă sanitară.
Sau cu ceea ce se petrecea în Experimentul Pitești.
Iar ideea nu este nouă deloc. Încă din 2013 BBC introducea în spațiul public - tot prin 10 motive „bune” - planurile de mâncat gândaci ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
Și la noi s-au găsit „specialiști” care să explice, chiar de la nivelul Academiei de Studii Economice, ce bine e să mănânci gândaci. În 2019, Violeta Elena Simion, Rocsana Țoniș Bucea-Manea, Amfim Adriana, Oliva Maria Dourado Martins, Blagica Sekovska și Irina Dijmărescu scriau studiul „Entomofagia – o soluție viabilă pentru susținerea securității alimentare”.
Imbriștii de la ASE prezentau, doct, „avantajele” mâncării de gândac: „Considerăm că practica consumului de insecte comestibile prezintă o serie de avantaje, atât cantitative cât și calitative, care nu trebuie neglijat în asigurarea securității alimentare. Inovația trebuie implementată pe tot parcursul filierei agroalimentare, iar entomofagia poate fi una din soluțiile viabile în susținerea securității alimentare. Pentru a scoate în evidență importanța entomofagiei în asigurarea securității alimentare, lucrarea aduce în prim-plan o serie de aspecte privind recenzia literaturii științifice în domeniu, valoarea nutrivă a insectelor, impactul producerii hranei din insecte asupra mediului și atitudinea consumatorilor față de de entomofagie. În finalul lucrării se face o scurtă cercetare pentru a evalua în ce măsură consumatorii români sunt pregătiți pentru acceptarea insectelor comestibile în hrana lor.”
Sunteți pregătiți?
Așa cum am lăsat și lăsăm toate ororile să ne invadeze spațiul public și educațional din România, vom ajunge să acceptăm și acest nou experiment demențial? Afișul pentru copii din imaginea de mai sus (dedicat școlilor și grădinițe de limbă engleză) cu tema „10 motive pentru care ar trebui să mănânci gândaci”, costă doar 14.95 și poate fi cumpărat de pe un site de „specialitate” al ENTOMOFAGIȘTII (mâncătorilor de gândaci):
„1. Mulți copii mănâncă gândaci - 2 miliarde de oameni mănâncă gândaci, ceea ce reprezintă aproape o treime din populația globului.
2. Îi poți învăța și pe alții - Îi poți învăța pe oameni că sunt cel puțin 10 motive geniale de a mânca gândaci.
3. Sunt gustoși! - Gândacii sunt crocanți și pot fi aromatizați și mâncați ca o gustare. Pot fi chiar și înveliți în ciocolată!
4. Insectele nu ne pot îmolnăvi, așa cum se întâmplă cu carnea - Carnea poate aduce boli. Sunt mici șanse ca cineva să se îmbolnăvească dacă mănâncă gândaci (ca și la vaccin - nota red.)
5. Pot să nu arate ca niște insecte - Când gândacii sunt transformați în făină nici nu poți să-i vezi.
6. Ele ne fac puternici și sănătoși - Gândacii au tone de proteine li asta e bine pentru mușchi și oase.
7. Sunt bune pentru mediu - Gândacii nu au nevoie de mult spațiu așa că vom avea mai mult pământ pentru populația în creștere.
8. Ne pot ajuta să punem capăt foametei în lume - Gândacii sunt ieftini și astfel mulți oameni vor putea să-și permită să mănânce o dietă sănătoasă.
9. Este întotdeauna distractiv să încercăm lucruri noi... și cum entomofagiștii (mâncătorii de gândaci) pot salva planeta.
10. Ne pot ajuta să fim mereu subțiri și în formă...etc.”
Citiți și Gigel Chiazna: Simbolistica insectelor în epoca post-plandemică
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
ATAT.VA MAI ADUCETI AMINTE ACEST SF DIN 1973 DESPRE 2022.STITI CE PAPAU AIA.BISCUITII DIN MORTI
"Soylent Green is a 1973 American ecological dystopian thriller film, directed by Richard Fleischer, starring Charlton Heston, Leigh Taylor-Young and Edward G. Robinson in his final film roleBy 2022, the cumulative effects of overpopulation, pollution and an apparent climate catastrophe have caused severe worldwide shortages of food, water and housing. In New York City alone, there are 40 million people, and only the city's elite can afford spacious apartments, clean water, and natural food. "
"Soylent Green este un film thriller distopic ecologic american din 1973, regizat de Richard Fleischer, cu Charlton Heston, Leigh Taylor-Young și Edward G. Robinson în ultimul său rol în filmBy 2022, efectele cumulate ale suprapopularii, poluării și unei catastrofe climatice aparente au provocat penurii grave de alimente, apă și locuințe la nivel mondial. Numai în New York, există 40 de milioane de oameni și numai elita orașului își poate permite apartamente spațioase, apă curată și alimente naturale. "
https ://en.wikipedia. org/wiki/Soylent_Green
https ://www.youtube. com/watch?v=N_jGOKYHxaQ
Mai bine dăm la pești insectele.
Omul este insectivor? Parcă era omnivor. Asta implică o anumită poziție în lanțul trofic, o anatomie, (dez)gust, boli. Plus că DACĂ infestează alea prin bucătărie o să dormi în mașină din diverse motive.