Pe măsură ce rata de vaccinare continuă să crească, se raportează un număr tot mai mare de reacții adverse grave. Cercetările indică faptul că vaccinurile pe bază de vector viral anti-COVID-19 cresc riscul de dezvoltare a sindromului Guillain-Barré (GBS) de trei până la patru ori comparativ cu vaccinurile pe bază de ARNm.
Legătura dintre vaccinuri și riscul de sindrom Guillain-Barré
Dovezi tot mai multe arată o asociere între vaccinurile anti-COVID-19 și sindromul Guillain-Barré, scrie Epoch Times, care se referă la studii. Un studiu https://academic.oup.com/brain/article/146/2/739/6532037 a dezvăluit o creștere a cazurilor de GBS în decurs de 42 de zile de la primirea primei doze de vaccin AstraZeneca. Cercetătorii sugerează o potențială legătură între vaccinul AstraZeneca și riscul crescut de GBS.
În martie, un studiu prospectiv de supraveghere publicat în Scientific Reports a indicat că, în urma a 38.828.691 de doze de vaccin COVID-19 administrate în provincia Gyeonggi, Coreea de Sud, între februarie 2021 și martie 2022, au fost raportate 105.409 evenimente adverse, inclusiv 55 de cazuri de GBS.
După evaluarea factorilor de risc pentru GBS după vaccinarea COVID-19, s-a constatat că vaccinurile pe bază de vectori virali au fost legate de un risc de trei până la patru ori mai mare de GBS în comparație cu vaccinurile pe bază de ARNm.
În ceea ce privește vârsta și sexul, incidența GBS a fost mai mare la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, comparativ cu grupurile de vârstă mai tinere și a fost mai frecventă la bărbați decât la femei.
Pe baza unei evaluări a mecanismului de vaccinare, rata de incidență a GBS în cazul vaccinurilor bazate pe vectori virali a fost de 4,49 cazuri pe milion de doze, mai mare decât în cazul vaccinurilor pe bază de ARNm (Pfizer și Moderna), care au avut o rată de incidență de 0,80 cazuri per milion de doze.
Cercetătorii îndeamnă furnizorii de asistență medicală să monitorizeze îndeaproape persoanele în urma vaccinării COVID-19, în special bărbații care au primit prima doză de vaccin pe bază de vectori virali.
Debutul GBS în urma vaccinării anti-COVID-19
În 2021, British Medical Journal a publicat un studiu de caz în care un bărbat de 48 de ani din Malta a suferit paralizie facială pe partea stângă a feței la 10 zile după ce a primit prima doză de vaccin AstraZeneca. El a fost diagnosticat cu Paralizia Bell de gradul III și a primit tratament cu prednisolon, un corticosteroid oral, precum și picături pentru ochi și tratament pentru ochi.
Pacientul avea anomalii preexistente legate de lipidele din sânge înainte de vaccinare, dar nu avea nici un alt istoric medical relevant sau antecedente de infecții.
De asemenea, pacientul a suferit dureri intense și chinuitoare în zona centrală a spatelui, analgezicele convenționale dovedindu-se ineficiente. În următoarele 24 de ore, simptomele de paralizie facială ale pacientului s-au agravat progresiv, iar simptome similare au apărut pe partea dreaptă a feței.
Trei zile mai târziu, pacienta a dezvoltat paralizie a nervului facial de gradul V pe ambele părți ale feței, iar durerea severă de spate a persistat. Examenele neurologice nu au evidențiat vreo problemă. Pacienta a suferit o puncție lombară, care a evidențiat niveluri crescute de proteine (1.264 miligrame pe litru) și un exces de limfocite peste valorile normale, ducând la un diagnostic de GBS. Ulterior, pacienta a fost externată după o ameliorare a simptomelor de paralizie faciale.
Cu toate acestea, în mai puțin de 24 de ore, pacienta s-a întors la serviciul de urgență cu simptome incluzând slăbiciune la nivelul membrelor inferioare, reflexe absente, paralizia unor mușchi la picioare, slăbiciune moderată a mâinilor și senzații de durere când purta mănuși sau șosete lungi. Medicul a administrat imunoglobulină intravenoasă (IgIV), o doză de 2 grame pe kilogram de greutate corporală, timp de cinci zile, împreună cu prednisolon oral.
Ulterior, starea pacientei s-a îmbunătățit rapid, având o recuperare semnificativă a forței musculare. După ce a fost supusă unei terapii intensive de reabilitare fizică, pacienta și-a recăpătat capacitatea de a funcționa independent.
Cercetătorii cred că dintre diferitele efecte secundare ale vaccinurilor, complicațiile neurologice pot fi unul dintre cele mai grave efecte adverse, provocând astfel cea mai mare îngrijorare.
GBS afectează mai mulți nervi periferici din organism (polineuropatie). Neuropatia periferică poate afecta, de asemenea, nervii care controlează funcționarea inimii și sistemul circulator (neuropatie autonomă cardiovasculară).
Simptomele sindromului Guillain-Barré
Potrivit Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie, Sindromul Guillain-Barré este o tulburare neurologică rară și severă cauzată de o disfuncție a sistemului imunitar, cu o rată de incidență extrem de scăzută.
În circumstanțe normale, sistemul imunitar atacă orice agenți patogeni care intră în organism. Când sistemul imunitar funcționează defectuos, acesta poate ataca și deteriora nervii în mod greșit.
Simptomele GBS obișnuite includ amorțeală, înțepături, slăbiciune musculară, durere, precum și probleme legate de echilibru și coordonare. Aceste simptome se pot agrava în următoarele zile sau săptămâni și apoi se pot îmbunătăți treptat. În cazurile severe, GBS poate duce la dificultăți de mers, respirație sau înghițire. Ocazional, poate pune viața în pericol, iar unele persoane pot prezenta complicații pe termen lung.
Conform celor mai recente înregistrări publicate pe 10 august de Programul de compensare a vătămărilor cauzate de vaccin al Ministerului Sănătății și Bunăstării din Taiwan, au fost analizate un total de 150 de cazuri de GBS legate de evenimente adverse în urma vaccinării anti-COVID-19. Ministerul Sănătății și Bunăstării a oferit compensații de 450.000 TWD (aproape 14 milioane de dolari), 70.000 TWD (2.166 dolari) și, respectiv, 250.000 TWD (aproape 8000 de dolari).
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.