Înainte de a veni în fruntea Comisiei Europene, cariera politică a Ursulei von der Leyen a fost plină de scandaluri de corupție și nepotism.

„Ursula von der Leyen este cel mai slab ministru al nostru. Evident că asta este sufficient să devii șeful Comisiei Europene.”

Această colosală declarație din 2 iulie 2019, ziua nominalizătii lui Von der Leyen la șefia executivului european, îi aparține fostului lider social-democrat german și fost președinte al Parlamentului European, Martin Shulz.

Într-adevăr, femeia care urma să țină timp de cinci ani hățurile Europei avea o sumedenie de tinichele atârnate de coadă.

În 2015, grupul de activiști în educație VroniPlag a descoperit că 43,5% din paginile tezei de doctorat în Medicină a lui Von der Leyen sunt plagiate sau conțin surse citate greșit.

Comisia Germană pentru Învățământul Superior a analizat teza, dar a afirmat că nu a descoperit decât trei culpe grave și alte câteva mai mici, în 20% din lucrare, care nu sunt de natură a afecta meritele autoarei.

Totuși, corectitudinea analizei a fost pusă la îndoială, dat fiind că Ursula von der Leyen se cunoștea personal și lucrase împreună cu șeful Comisiei.

În decembrie 2013, Angela Merkel o numește pe Von der Leyen ministru al Apărării. În cei cinci ani de mandat, doctorița specializată în ginecologie reușește să pună armata germană pe butuci. La propriu.

Când a părăsit postul în 2019, doar 27% din transportoarele blindate Puma, 23% din elicopterele de atac Tiger și 17% din submarinele germane mai funcționau.

Dar asta nu este totul: în septembrie 2014, cu ocazia unor manevre NATO în Norvegia, din cauza penuriei de echipament, soldații germani au fost nevoiți să folosească cozi de mătură în loc de puști.

Incidentul halucinant, relatat de o televiziune germană, a făcut înconjurul lumii, iar oficialii din Ministerul Apărării nu l-au negat.

„Situația Bundeswehr este catastrofală.Întreaga capacitate de apărare a Republicii Federale se află în suferință, ceea ce este total iresponsabil”, declara Rupert Scholz, fost ministru german al Apărării în timpul lui Helmut Kohl.

De parcă toate acestea nu erau suficiente, în decembrie 2018 Parlamentul german a deschis o anchetă în cazul lui Von der Leyen, acuzată de corupție, proastă administrare și nepotism.

O comisie parlamentară a anchetat modul în care ministrul Apărării a ocolit regulile pieței publice acordând preferențial contracte de milioane de euro anumitor companii. Mutarea lui Von der Leyen la Bruxelles a lăsat ancheta în coadă de pește.

O altă afacere a lui Von der Leyen care a ridicat uriașe semne de întrebare a fost renovarea vasului școală cu trei catarge Gorch Fock. Lucrările de reabilitare au ajuns să coste de zece ori mai mult decât fusese prevăzut inițial.

Toate aceste antecedente cu iz de corupție ar fi trebuit să determine o minimă reticență în nominalizarea și apoi alegerea Ursulei von der Leyen în cea mai importantă funcție executivă de la Bruxelles, cu miliarde de euro pe mână.

Dimpotrivă, însă, ea a fost sprijinită cu entuziasm de fosta sa șefă de partid și de guvern, Angela Merkel, și de liderul francez, Emmanuel Macron.

În fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen pare că nu și-a uitat năravurile. Pe 20 mai 2021, ea a semnat un al treilea contract cu companiile farmaceutice BionTech și Pfizer, pentru achiziționarea altor 1,8 miliarde de doze de vaccin, între sfârșitul lui 2021 și sfârșitul lui 2023.

Prețul negociat pe doză este de 19,5 euro. Dezvăluirea a fost făcută de premierul bulgar Boiko Borisov, în condițiile în care Von der Leyen și echipa sa au evitat să dea publicității valoarea contractului.

De notat că prețul este cu 4 euro pe doză mai mare decât cel din primul contract încheiat de UE cu Pfizer.

Contractele prezentate opiniei publice de către Bruxelles sunt redactate în proporție de 95%, deci ilizibile.

Această uriașă comandă cu angajare de cumpărare a ridicat semne de întrebare.

Mai întâi, pentru că numărul vaccinurilor este triplu față de populația actuală a Uniunii Europene.

Al doilea, pentru că sfârșitul lui 2023, când expiră contractul, coincide cu sfârșitul perioadei de testare a vaccinurilor, acestea fiind în prezent autorizate să fie administrate în regim de urgență.

În al treilea rând, de unde știe Von der Leyen că pandemia va continua până în 2023 și Europa nu rămâne în brațe cu vaccinurile în valoare de zeci de miliarde de euro?

(Aceleași întrebări ar trebui adresate și premierului român Florin Cîțu, care a comandat 120 de milioane de doze de vaccin, de șase ori mai mult decât populația României.)

Ei bine, Ursula von der Leyen are destule interese nelegitime în această achiziție fabuloasă de „vaccinuri genetice” și, în general, în domeniul farmaceutic.

Soțul său, Heiko von der Leyen, de asemenea medic, este din septembrie 2020 directorul medical al societății biofarmaceutice Orgenesis Inc., specializată în dezvoltarea de terapii celulare și genetice.

Heiko von der Leyen a venit la Orgenesis de la Universitatea din Hanovra în 2019, ocupând un post în consiliul științific al companiei americane.

În iunie 2020, Orgenesis a lansat Programul BioShield, cu scopul de a ridica nivelul de pregătire în lupta împotriva epidemiilor emergente și a evita o pandemie mondială.

Programul urma să combine diferite tehnologii aflate în stadiul preclinic pentru a induce o reacție a sistemului imunitar prin descoperirea de anticorpi neutralizatori.

Vincent Vandamme, vicepreședinte la Orgenesis din septembrie 2020, și coleg cu Heiko von der Leyen, a lucrat timp de 11 ani la GlaxoSmithKline, inclusiv ca vicepreședinte.

Cu un an înainte de venirea lui Vandamme la Orgenesis, și cu trei luni înainte de izbucnirea pandemiei COVID, în august 2019, GSK a încheiat un Joint Venture cu Pfizer, trustul rezultat devenind lider mondial în domeniul afacerilor de îngrijire a sănătății.

Înainte de a veni la GSK, Vandamme a deținut timp de opt ani (aprilie 1997-martie 2005) funcția de ofițer pentru calitate la... Pfizer.

Pentru că lumea farmaceuticii pare să fie foarte mică, numeroși alți oficiali ai Orgenesis au lucrat anterior la GSK sau Pfizer. O simplă căutare pe Google este lămuritoare.

Rămâne să dăm acatiste ca Ursula von der Leyen, de dragul lui bărbată-su și al banilor, să nu pună pe butuci Europa așa cum a făcut-o cu armata germană.

Deși imaginea șefei Comisiei Europene pe o coadă de mătură nu ar fi lipsită de interes.