Am tradus pentru cititorii Active News un editorial excelent apărut pe Lifesite News, scris de jurnalistul Frank Wright. Îl oferim mai jos:
Politizarea campaniei de vaccinare aproape obligatorie a dus la legitimarea urii față de persoanele nevaccinate, care își exercită propria lor putere de judecată.
În ultimul an, au continuat să apară rapoarte care vin cu argumente etice prin care să justifice refuzul de a trata persoanele nevaccinate.
Este de remarcat că astfel de argumente, prezentate sub aparența rațională a protejării celor vulnerabili, sunt exprimate mai pronunțat în zonele care au cele mai liberale legi privind eutanasia. Canada, care oferă persoanelor cu dizabilități, inclusiv veteranilor militari care caută ajutor, opțiunea sinuciderii asistate de stat ca „tratament”, va extinde în curând această „măsură” la bolnavii mintal și chiar la copii și nu este un stat care să fie luat în serios când pretinde că îi apără pe cei vulnerabili.
Există nouă state în SUA care au dezincriminat sinuciderea asistată, idee vândută ca fiind o extensie a libertății, prin termenul atrăgător „dreptul de a muri”. În timp ce „tratamentul” medical include acum tot mai mult prescrierea morții, nouă state europene oferindu-l într-o anumită formă, dreptul de a-l refuza se află sub un atac constant.
Controversa privind vaccinurile continuă, având consecințe mai ample prin apariția unui stat tot mai intruziv. Acest fenomen poate fi descris, în cel mai bun caz, drept o obsesie pentru siguranță a [statului] dădacă, ce își infantilizează populațiile menținându-le în anxietăți altfel imposibil de gestionat, și, în cel mai rău caz, indică înlocuirea autonomiei corporale, a autorității parentale și a libertății credinței religioase cu supunerea forțată față de decrete birocratice.
Acest nou clivaj în societate nu se limitează la Occident, așa cum arată un studiu recent despre atitudini. Acest raport din 8 decembrie din revista științifică Nature confirmă o tendință de stigmatizare a persoanelor nevaccinate ca fiind cetățeni de mâna a doua, demni de dispreț:
Demonstrăm că persoanele vaccinate exprimă atitudini discriminatorii față de cei nevaccinați la fel de accentuate ca atitudinile discriminatorii suferite de ținte comune precum populațiile de imigranți și minoritare.
Discriminarea sub aspect legal menționată mai sus constituie extinderea la nivel mondial a unei atitudini față de cei nevaccinați, despre care se consideră că merită doar drepturi limitate. Totuși, aceasta nu este o „stradă cu două sensuri”, cum se mai arată în raport:
În schimb, nu există dovezi că oamenii nevaccinați manifestă atitudini discriminatorii față de persoanele vaccinate, cu excepția prezenței unei atitudini negative în Germania și Statele Unite.
Politizarea campaniei de vaccinare aproape obligatorii a condus la legitimarea urii față de persoanele care își exercită propria putere de judecată cu privire la beneficiile unui tratament nou. Nu este suficient să accentuăm daunele aduse familiilor, prieteniilor și coeziunii sociale în general, întrucât această diviziune are rădăcini mai adânci.
Am găsit dovezi care reflectă atitudinile discriminatorii față de persoanele nevaccinate în toate țările, cu excepția Ungariei și României, și constatăm că atitudinile discriminatorii sunt mai accentuat exprimate în culturile care au norme de cooperare mai puternice.
Studiul se încheie evidențiind faptul că, în opinia publică, obediența este confundată cu corectitudinea morală, o asociere periculoasă, care a dus la legitimarea concepției că persoanele nevaccinate trebuie să aibă drepturi cetățenești diminuate.
Elitele și publicul larg vaccinat au făcut apel la obligativitatea morală de a crește acoperirea vaccinării anti-COVID-19, dar constatările actuale arată că au apărut simultan atitudini discriminatorii, inclusiv susținerea ideii eliminării drepturilor fundamentale.
Știrile pe care le auzim despre cei nevaccinați arată o reducere la nivel global a drepturilor persoanelor care au refuzat, în baza circumspecției, prudenței și a propriilor convingeri morale, să primească un vaccin care nu oprește transmiterea unei boli asemănătoare gripei. Se creează un grup extern al celor nevaccinați, ale căror drepturi la justiție și tratament echitabil se consideră acceptabil să nu îl recunoaștem.
Ajung să fie considerați disidenți oameni care pur și simplu și-au exercitat capacitatea de judecată atentă și au rezistat presiunii de a se conforma. Sunt pedepsiți cei prudenti și oamenii care au principii. Recent, Organizația Mondială a Sănătății i-a descris pe cei nevaccinati drept „o forță criminală majoră”, într-un videoclip promoțional în care sunt promovate serurile experimentale. Acest lucru intensifică tendința de demonizare, variind de la dorința de a-i pedepsi pe cei nevaccinați, cum a recomandat jurnalistul britanic Andrew Neil, până la caracterizarea lor drept „misogini rasiști” de către premierul canadian Justin Trudeau.
Este surprinzător să constatăm această insistență pentru obligațiile morale în state care consideră sinuciderea asistată medical la începutul și sfârșitul vieții drept o alegere a consumatorului. De asemenea, este dificil să recunoaștem vreun merit al statelor care penalizează faptul de a ne păstra rațiunea, când toți ceilalți din jur și-o pierd.
Un alt aspect pe care îl reflectă controversa privind vaccinurile este că locuim – deocamdată – într-o lume în care statul va decide ce este moral, corect și bun pentru noi, penalizând în același timp dezacordul și transformând în virtute ura devenită legitimă. Iarna plină de „forme severe de boală și moarte” pe care Joe Biden o promitea celor nevaccinați în Crăciunul trecut, pare acum mai degrabă un diagnostic al societății occidentale, decât o simplă condamnare a unor persoane a căror tărie de caracter, conștiință și rezistență la propagandă ar fi considerate, în vremuri mai normale, trăsăturile celor mai merituoși cetățeni ai societății.
Stigmatizarea persoanelor nevaccinate răspunde unei funcții politice utile politicienilor dornici să distragă atenția populațiilor de la neconcordanța dezastruoasă dintre ideologia lor și rezultatele catastrofale la care a dus aceasta. Este un truc folosit de Stalin atunci când îl eticheta pe orice țăran care avea mai mult decât un pui drept un „culac lacom”, care merita tratat cu ură și, în cele din urmă, moartea.
Un astfel de program de demonizare este pe atât de util din punct de vedere politic, pe cât este de indefensibil din punct de vedere moral, dar, în acest caz, îi persecută pe cei nevinovați și pe cei care au avut puterea să se opună celui mai coordonat efort de propagandă din istorie. Cei nevaccinați au fost descriși recent „supereroi” care „întruchipează ce este mai bun din umanitate”, într-o scrisoare aparținând biologului și realizatorului de documentare Fernando López-Mirones.
Această politică semănând discordie arată declinul ideologiei liberale occidentale. Ea promovează ce este mai rău în oameni și pedepsește ce este mai bun, impunându-și propria voință în ciuda dovezilor, a argumentelor raționale și a libertății individuale, considerând propria autoritate drept unicul argument. Suntem liberi să nu fim de acord cu un sistem de valori tot mai șubred și atât de disperat să își mențină supremația, încât recurge la cenzură, criminalizare și ură pentru a suprima orice argument pe care nu îl poate infirma.
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.