Prof. Univ. Dr. Ilie Bădescu este membru corespondent al Academiei Române și directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române.
https://www.insoc.ro
⚊ sociologia-azi.ro
Toqueville, A. Comte, Eminescu etc. au ridicat cuvânt contra acestor mistagogi prin care se propagă în lume falsul și mediocritatea sufletească, drept primejdii dintre cele mai mari pentru ordinea lumii. Toate acestea sunt mărturii ale unei tradiții cu rădăcini în textele marilor profeți ai Vechiului Testament.
Voia lui Dumnezeu este tot timpul suverană față de actele Sale, ne previne Pr Dumitru Stăniloae. Prima chestiune pe care trebuie să o lămurim este aceea a raportului dintre ființa lui Dumnezeu și realitatea actelor Sale
„România, în ce-o privește, arată ca și cum ar trebui să se pregătească - o repet cu vocea lui Anton Golopenția, unul dintre sfinții temniței bolșevice -, pentru o lungă perioadă de iernat”.
Chestiunea este una de maximă gravitate și alarmă. Atâta vreme cat nu se va înțelege că în cultura omenirii sunt cărți și simboluri intangibile, în care este depozitată o idee la rândul ei imuabilă și absolut intangibilă, inviolabilă, ideea de Dumnezeu, haosul va fi în noi, în grădina noastră, in mințile noastre, în familia noastră, în popoarele noastre
La mulți ani, distinse Domnule Academician Cătălin Zamfir!
Oare nu smintiți sunt cei ce seamănă vrajbă în popor, cheamă jandarmeriile să-i ridice pe cei ce nu consimt duhului dezbinării și al ponegririi, îndrăznind să fie una cu poporul disprețuit, socotit de „oarba elită” pleavă și spulberare.
Într-un studiu recent referitor la declinul etnodemografic (și nu numai) al popoarelor europene ați indicat între cauzele acestuia și ceea ce ați denumit „eșecul clasei politice în fața ideii de Neam”. Vă propun să explicitați. Chestiunea este încă mai relevantă în contextul revenirii președintelui Donald Trump la Casa Albă.
Eminescu este teoreticianul lumii răsăritene la pragul modernității sale. Dominanta acelui moment crucial din istoria Europei este destrămarea imperiilor târzii.
La Mulți Ani, Activenews! La mulți ani cu dreaptă recunoștință pentru că întărești dovada veracității mitului despre puteri ca cele din ochii lui Argus.
O cercetare a dinamicii cunoașterii din ultimii 50 de ani ne descoperă incidența obsesivă pe agenda savanților a două teme: banii și deci economia (cu toate avatarurile ei) și tehnologiile în frunte cu cele „inteligente”. Omul și popoarele sunt teme ocolite sau privite cu condescendență și uneori chiar cu dispreț.
Războiul straniu împotriva ființei și memoriei acestei școli științifice de valoare internațională a început devreme și pare să nu se fi încheiat nici astăzi. Școala sociologică a lui D. Gusti s-a născut, în tinda Marii Uniri, la Iași
Au preschimbat celula în chilie. Aceasta a fost minunea vieții lor și cei ce se vor astăzi noii temniceri ai memoriei sfințitelor suferințe ale sfinților din închisori trebuie să știe că războiul lor nu este doar unul împotriva memoriei, ci este război împotriva Celui de pe cruce.
La mulți ani ActiveNews! La cei 11 ani de lucrare cu elanul cumințeniei luptătoare îi facem urarea de viață lungă spre triumful înțelepciunii păstrătoare de care este atâta nevoie într-o lume care-a alunecat așa de înfricoșător pe panta declinului.
Ceea ce s-a abătut peste omenire în vremurile acestea este un altfel de duh, un duh al nimicirii, al urii demonice contra vieții în toate cele trei sfere ale ei: oamenii, animalele și plantele. Elitele prin care vine peste omenire comanda acestui război au inventat și mașina războiului și filosofia lui:
Limba română este întâietoare pe acest pământ și a fost, dimpreună cu toate celelalte limbi ale planetei, adeverită de Duhul Sfânt la cincizecime. S-o vorbim, s-o slujim, s-o sporim după puterile noastre acolo unde ne-a „dăruit nouă duhul a grăi”!
Această zi este una care ne împarte în cele două armate, a celor ce slujesc amăgirea desfrânării pământești și a celor ce aleg să fie, cu orice preț, slujitorii desfătării cerești.
Asemănarea scenei Cinei celei de taină cu scena dionisiacă nu este întâmplătoare. Ținta regizorului este clară: cetățeni ai planetei, ni se sugerează, prin subtilizare polimorf-perversă, credeți în rolul salvator al lui Dionysos Eleutherius nu în Liturghia Euharistică a salvării în și prin Iisus Hristos.
Tragem nădejdea că tot creștinul a auzit cuvântul cel viu al învățăturii drumului prin chemarea cea în duh inspirată a Patriarhului României. Îi facem urarea de viață lungă, în sănătate și lumină arhierească, spre triumful bisericii lucrătoare, luptătoare și sfințitoare, în veci, Amin!
„Vine nenorocire peste nenorocire, zvon după zvon. Ei cer vedenii proorocilor; dar preoții nu mai cunosc Legea, și bătrânii nu mai pot da sfaturi” (Iezechiel, 7, 26) - „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid// Care nu se înfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”
Toate semnele sunt că puterile lumii acesteia n-au anticipat o atât de radicală întorsătură a lucrurilor, dar mai ales n-au prevăzut că la București seria „revoluțiilor de catifea” (gândite de marile servicii) se va preschimba într-o mare insurecție religioasă.
Exemplul său este un exemplu de lumină pilduitoare, încât în dreptul său orice conștiință curată ar putea să răspundă la apelul neamului românesc într-un singur fel: „Prezent!” Prin tot ceea ce a făcut, prin tot ceea ce a scris, prin toată viața sa plină de atâtea încercări, Gheorghe Buzatu s-a făcut pe sine prezență perenă a neamului nostru.
Salutăm apariția în presa regională, respectiv Oltenia Azi, a unei viziuni aparte asupra marelui gânditor și mărturisitor, academicianul Nichifor Crainic. Studiul profesorului Ilie Bădescu și al doamnei Maria Crăciun merită toată atenția și admirația:
Îl caut și mă bucur să călătoresc împreună cu Pr Ciprian Mega, preotul-regizor al „Dimineții care n-are sfârșit” (prin care aflăm că biserica lui Dumnezeu este și aici pe pământ nu doar în cer, de vreme ce Însuși Iisus întrupat S-a făcut biserică), dar mă despart sever, cu regret și durere, de Ciprian Mega, regizorul dezpreoțit al filmului „21 de rubini”
Filmul părintelui Ciprian Mega s-a născut dintr-un pachet de reprezentări, emoții, impulsuri izvorâte dintr-un profetism politic de iz vero-testamentar, conform căruia fundația lumii și a popoarelor este Legea.
Anul creștin este traversat de ritmuri tainice prin care veșnicia se face clipă și clipa veșnicie. Un asemenea ritm este acela al spovedaniei prin care omenirea dobândește, cu clipa ei de libertate mărturisitoare, calea de acces spre tărâmul eternității cerești.
Cu plecarea la cele veșnice a Academicianului Florin Constantiniu se subțiază amenințător elita idealismului național, care s-a format eroic într-o vreme când națiunile răsăritene luptau împotriva dublei opresiuni:
Bătălia pentru resursa pământului este alternată de războiul pentru controlul cuvântului. Davosienii vestesc omenirii profețiile din cetatea științei, Silicon Valley: omul, repetă ei, în toate limbile omenirii, este o făptură imperfectă care trebuie ameliorată, ba chiar înlocuită cu postomul, cu omul bionic, îmbunătățit.
N-aș putea să închei gândul acesta cernit dacă n-aș încerca, prin două trăsături de portret, să evoc figura de îndrumător haretist a Maestrului Dinu Săraru. Nu întâmplător numele fundației menite să slujească opera aceasta socială a fost omonimul titlului marelui său roman, Niște Țărani.
Nota Redacției: Din motive tehnice știrile site-ul ActiveNews nu au putut fi încărcate astăzi. Vom încerca până la finalul zilei să publicăm toate articolele pregătite.
Ceea ce se întâmplă azi cu instituția prostituției în care sunt atrase ori împinse fetele Răsăritului, prin ticăloasa viclenie a promisiunilor unei vieți noi în mediul unui Occident așa de înșelător, este o ilustrare pentru resurecția planului vechiului Faraon.
Veacul al XX-lea a venit asupra neamurilor Europei cu o veste cumplită. Din zarea lumii și de pe scena vie a neamurilor europene s-a retras, ca o rupere astrală, un mare exponent al singurei aristocrații cu investitură divină, Țăranul.
„Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă și cu excepțională înțelegere de mâna celui mai mare sculptor al României contemporane”, mărturisea cel ce-a comandat bustul poetului pe malul mării.
Menirea noastră ca popor este apărarea axială a Bibliei celei vii și ca să putem susține această teribilă ciocnire cu răul avem nevoie de unitate etno-creștină oriunde ne-am afla cu rosturile vieții celei de toate zilele și oricât de risipiți am fi.
La capătul călătoriei sale ca om, el se poate îndumnezei astfel că sfârșitul ciclului său de om este una cu dobândire veșniciei. A veșniciei raiului ori a veșniciei osândei, după cum a slujit adevărul ori s-a făcut apostol al minciunii și ai răutăților celor cu multe fețe.
Nimic nu justifică refuzul participării localnicilor la disputele sistemului. Prin urmare bătălia pentru suveranism este o condiție esențială a luptei pentru sănătatea sistemului și a societăților locale.
Studiul satului este un imperativ al istoriei fiindcă satul este singurul jucător cu vârsta omenirii. Ca să înțelegem însemnătatea unei asemenea cunoașteri pentru înțelegerea condiției în care se află omenirea astăzi vom invoca modelul jocului de biliard.
Că regele vede avem dovada cea mai răspicată: a văzut unde este România. A venit în România un rege care vede într-o vreme când cei de pe aici, de la cârma României, nu știu nici unde e țara și nici încotro se îndreaptă. Și totuși stau cu mâinile încleștate pe maneta de pilotare, orbi fiind. Încât avionul numit România este deja în derivă.
Am cercetat mai multe legi și au vicii serioase. Este o mare problemă, pentru că, așa cum spune un expert, cel mai mare specialist în probleme de sărăcie este săracul însuși, nu cel care vine cu rețeta de la nu știu ce instituție bancară și altele. La fel și românul este cel mai bun expert în ceea ce-l privește, te duci la el.
În contextul general al integrării europene a României, precum și al problemelor cu care se confruntă societățile bătrânului continent, redăm un fragment din interviul acordat postului național de radio de către domnul academician Ilie Bădescu
A apărut la prestigioasa editură Junimea un prim volum dintr-un proiectat Epistolarium cuprinzând scrisorile trimise de către Mircea Eliade, Constantin Noica, George Uscătescu, Vintilă Horia, ș.a., marelui romancier, dramaturg, filosof al culturii, istoric literar, Paul Anghel.
Călin Georgescu la vot cu George Simion:
