Dr. Crina Palas este profesoară de Limba Română.
⚊ www.facebook.com/crina.palas
„Fratele nostru Mihai nu numai că a readus pe calea Domnului suflete nefericite din temnițele roșii, ci a și salvat suflete căzute în cea mai neagră deznădejde, datorită tocmai spiritului său profund creștin, al unora dintre poeziile sale”.
Sunt versurile de început ale celui mai cunoscut colind îngânat compus de Radu Gyr în închisorile comuniste. Greu de conceput că marea sărbătoare a Nașterii Domnului, atât de plină de bucurie, de lumină, de dragoste, poate rima în vreun context cu surghiunul.
Nichifor Crainic a pornit să lumineze lumea românească dintr-o casă țărănească în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie 1889 (anul plecării la Domnul a lui Eminescu), și a ajuns pe culmile istoriei, fiind apoi aruncat de dușmanii lui Hristos și ai neamului românesc în temnițele comuniste
În 22 noiembrie 2007 s-a născut în Ceruri Părintele Ioanichie Bălan Luptătorul, unul dintre marii duhovnici pe care bunul Dumnezeu i-a dăruit neamului românesc.
Poezia detenției are caracter special, definindu-se întâi de toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturii universale. În condiții de carceră cumplită, când chiar și numai pentru actul creator în sine poeții erau condamnați la moarte
A vorbi despre moarte este ceva firesc, mai ales în momentele în care răstignirea și Învierea lui Hristos sunt atât de vii în conștiința noastră. Concepția despre moarte a poporului român este una cât se poate de simplă și totodată de profundă.
27 septembrie 1952 – execuția învățătorului Ion Pridon, conducătorul unuia dintre cele mai importante grupuri ale sprijinitorilor luptătorilor din rezistența armată anticomunistă din Munții Făgăraș
Nichifor Crainic: Cântecul Potirului - „poezia care ar merita, socotesc, cel mai mult să fie învățată de fiecare român” (Sfântul Dumitru Stăniloae). Un comentariu
Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?
Despre M. Eminescu se spune că a murit nebun. Nu, domnilor, Eminescu nu a murit nebun. Aici e necinste sufletească. Eminescu a murit ucis. I s-a dat cu o cărămidă în cap! De ce? Procesul acestei crime încă nu este pe rol. Dar va fi pus!
Deodată, în pacea acelei dimineți sfinte, ca împinsă de un resort, fără să mai dea nici o explicație, Maica Tatiana alergă spre ușă și începu să lovească cu pumnii, strigând cât o țineau puterile:
Astăzi, în ziua când se împlinesc 106 ani de la revenirea Basarabiei la patria-mamă, numele lui Vlad Țăranu are o rezonanță aparte. Pentru că, într-o societate marcată profund de depersonalizare, Vlad Țăranu a mărturisit, asemeni înaintașilor săi, că Basarabia e România.
În căsuța din Roman a doamnei Aspazia Oțel Petrescu am intrat pentru prima dată împreună cu domnul Purcărea, când încă nu era loc de pelerinaj căsuța cu sfinți. Am pășit cu reținere, căci singura fotografie care exista atunci pe internet înfățișa o Aspazia Oțel căreia numele i se potrivea de minune: o femeie dârză, hotărâtă.
Trei mari stareți și duhovnici (Părintele Hariton Negrea, Părintele Amfilohie Brânză și Părintele Valerian Pâslaru) vin vineri, 8 decembrie, la Brașov, pentru a-i cinsti pe Aspazia Oțel Petrescu și Nicolae Purcărea, sfinți ai închisorilor comuniste.
La 27 august 2023 s-au împlinit 24 de ani de la nașterea în ceruri a fostului deținut politic Petre Baicu, organizatorul rezistenței armate anticomuniste din Munții Brașovului după 23 august 1944
La „Marșul Crucii” din martie 1992 a fost lansat „Mesajul copiilor Basarabiei către forțele vii ale Țării”. Și eu am fost la Drumul Crucii, marșul unionist al tinerilor români de o parte și de alta a Prutului! Iată mărturia mea:
Două sunt cărțile în care și-au găsit loc versurile poetei Eugenia Indreica Damian: la memorialista și mult pătimitoarea Aspazia Oțel Petrescu, care și-a deschis capitolele din volumul „In memoriam. Spice” cu versuri semnate de Eugenia Indreica Damian, și în antologia „Poeți după gratii”.
Ne vom întoarce într-o zi - Radu Gyr în Piața Universității 1990 cu Răzvan Ionescu:
Generalul Radu Theodoru: Sunt ceea ce sunt datorită lui Eminescu
Eminescu este Biblia Românismului
