Protoiereul mitrofor Ioan Lisnic s-a născut la 29 aprilie 1964 în comuna Gura Căinarului, Florești, în familia unui preot. Studiază la Universitatea de Stat ”A. Russo” din Bălți (1980-1985), apoi la Seminarul Teologic din Chișinău cu sediul la mănăstirea Noul-Neamț (1993-1997) și la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova (2007-2010), urmând și studii post-universitare.
Hirotonit în 1993, iar din anul 2006 – duhovnic al protopopiatului Florești.
⚊ www.facebook.com/prioan.lisnic
„Să-l primiți pe el ca pre îngerul lui Dumnezeu. Să-l aveți pe el ca pre un părinte duhovnicesc, ca pre îngerul păzitor al Bisericii, ca pre izvorul harului dumnezeesc, ca pre întâiul stătător arhipăstor al vostru, și către dânsul să vă adresați în nevoile voastre sufletești”.
În timpul aflării sale la Chișinău, Arhimandritul Visarion Puiu, activând în funcțiile de Director al Seminarului Teologic și din decembrie 1918, Exarh al mănăstirilor din Basarabia (1918 – 1921) a fost și un reprezentant activ al Comisiunii Monumentelor Istorice din Basarabia.
La 14 noiembrie 1943, într-o locuință modestă din București a trecut la Domnul Mitropolitul Gurie Grosu, primul mitropolit al Basarabiei de după Marea Unire. Tot în acelaș an, la 21 august, s-a stins din viață într-un lagăr de muncă forțată din URSS, Anton Ursu.
În timpul evacuării administrației civile și militare de pe teritoriul Basarabiei și nordului Bucovinei din 28 iunie 1940, s-au retras peste Prut și un număr mare de populație civilă. Împreună cu aceștia s-au retras și 486 de preoți din cele trei eparhii basarabene și 112 preoți din Mitropolia Bucovinei
La 25 octombrie 2023, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru a aprobat propunerea Episcopiei Basarabiei de Sud de canonizare a Protosinghelului Iraclie Flocea, un misionar al Basarabiei interbelice.
La 27 februarie s-au împlinit 145 ani de la nasterea mitropolitului Visarion Puiu iar la 10 august se împlinesc 60 de ani de la înveșnicrea sa. Ierarh de seamă, care prin credința și patriotismul său, precum și prin realizările sale deosebite, și-a închinat întreaga viață solujirii Bisericii.
Vă prezentăm un material în memoria Mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 60 de ani de la plecarea sa la Domnul. În articolul scris de preotul basarabean Ioan Lisnic și citat de Basarabia-Bucovina.info veți afla și care au fost ultimele gânduri, de întoarcere acasă, ale încercatului ierarh ortodox.
În toamna anului 1917, părintele Alexandru Baltaga a fost ales, de către preoțimea basarabeană, deputat în Sfatul Țării. Este unul dintre deputații care la 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România. După Marea Unire, a mai îndeplinit și funcția de membru al Comitetului de unificare a bisericilor din România Mare.
După instaurarea puterii sovietice în Basarabia (1940-1941), statul sovietic a promovat și în acest teritoriu, o serie de politici împotriva religiei, prin propaganda ateistă și alte mijloace.
Arhimandritul Mina cu numele de mirean Mihail Dobzeu s-a născut la 5 noiembrie 1921 în satul Grozești, jud. Lăpușna. La vârsta de numai 13 ani intră în viața mănăstirească de la Mănăstirea Hâncu, unde v-a petrece în ascultare până în anul 1938.
De-a lungul istoriei, Basarabia, cât și spațiul de sud și de nord a trecut dintr-o mână în alta, rămânând astăzi, fără partea de sud, cu județele Cetatea Albă și Ismail și fără partea de nord, județul Hotin.
Lucrare prezentată la Conferința științifică națională cu participare internațională: "Biserica Ortodoxă și implicațiile sale în procesele educativ-culturale din spațiul românesc în secolul al XIX-lea – secolul al XXI-lea”, Universitatea de Stat din Moldova
În primele luni de ocupație sovietică (1940–1941), împreună cu alți foști deputați în Sfatul Țării a fost arestat și părintele Alexandru Baltaga. Era acuzat că „în anul 1918 a avut o atitudine dușmănoasă față de Rusia Sovietică.
Ca urmare a semnării Protocolului adițional secret al tratatului sovieto-german din 23 august 1939, Uniunea Sovietică arăta interes față de Basarabia. La 26 iunie 1940, Guvernul sovietic adresează României prin ambasadorul român la Moscova o notă ultimativă în care se cerea cedarea Basarabiei și a părții de nord a Bucovinei.
Călin Georgescu la vot cu George Simion:
