Psiholog clinician cu expertiză în evaluare operațională, analiză comportamentală și predictivă. Expertiza și interesele mele sunt în domeniul evaluării și analizei psihologice operaționale, al analizei comportamentale și al analizei predictive. Mă preocup să integrez metodologii moderne de analiză psihologică și să utilizez tehnici avansate de evaluare comportamentală, pe care în final le transform în sinteze și recomandări tactice.
În peisajul electoral din România, conflictul tot mai accentuat dintre tabăra suveranistă și cea neomarxistă/progresistă/soroșistă crește riscul dezinformării, fenomenul fiind alimentat de unele mecanisme psihologice specifice.
Alegerile prezidențiale din 4 Mai ridică o întrebare fundamentală: este posibil ca un candidat declarat anti-sistem, care nu beneficiază de expunere favorabilă în mass-media tradițională, dar care are o prezență covârșitoare în mediul digital, să obțină peste 50% din voturi într-un singur tur electoral?
Cetățenii trăiesc într-o perpetuă disonanță cognitivă, prinși între speranța fragilă în integritatea proceselor democratice și realitatea brutală a contestațiilor și a anulărilor electorale orchestrate.
Situația politică tensionată din România continuă să se agraveze pe fondul ignorării sistematice a revendicărilor și a protestelor pașnice ale populației. Puterea instalată abuziv își menține ferm controlul asupra structurilor de stat, inclusiv asupra forțelor de ordine și a aparatului birocratic, folosite pentru a-și consolida poziția.
Întrebarea fundamentală a dilemei propuse spre analiză este: Cât de departe merge datoria de a executa ordinele primite? Sau, mai specific, există obligația de a nu respecta ordinele în anumite situații?
Cu toate acestea, chiar și în absența unui asemenea sprijin internațional, există o probabilitate foarte ridicată ca protestele să își atingă obiectivele, deși într-un interval de timp ceva mai extins.
Lovitura de stat din 6 decembrie 2024, orchestrată de Klaus Iohannis sub masca unei „reconfigurări democratice”, reprezintă apogeul disprețului său față de valorile constituționale, o palmă dată poporului român, care a fost privat de dreptul său fundamental de a-și alege liderul.
Intervenția lui Crin Antonescu la Antena 3 despre Călin Georgescu ilustrează perfect mecanismele manipulării mediatice și ale comunicării strategice. Discursul său este construit metodic pentru a modela opinia publică împotriva lui Georgescu, folosind tehnici retorice și psihologice bine calculate.
Călin Georgescu la vot cu George Simion:
