Florin Palas este profesor și jurnalist, fost președinte al Ligii Studenților Brașov, fondator al Centrului Rezistenței Anticomuniste, în cadrul căruia a efectuat cercetări privind fenomenul bolșevic și a cules mărturii de istorie orală ale supraviețuitorilor anticomuniști din rezistența armată din Munții Făgărașului și ale unor mari mărturisitori ai închisorilor comuniste. A fost unul dintre coordonatorii lucrării „Eroi pentru România. Brașov, 15 noiembrie 1987 – mărturii, studii, documente” (alături de jurnalistul Victor Roncea și luptătorul anticomunist Vladimir Bukovski), îngrijitor al lucrărilor de memorialistică "Victime și călăi” (al cărei autor este președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, Octav Bjoza), "Generația neînfrântă” (scrisă de luptătorul anticomunist, dr. Teofil Mija) și "Destăinuirile unui pribeag” (lucrare aflată sub tipar, cuprinzând memoriile de război, de prizonierat în lagărul sovietic din Oranki și încarcerare în temnițele comuniste din România ale ofițerului Stelian Rădulescu). A publicat recent lucrarea GENERAȚIA MĂRTURISITOARE – Aspazia Oțel Petrescu și Nicolae Purcărea – Mărturii inedite și a îngrijit, împreună cu Crina Palas, lucrarea Poeți după gratii, editată de Mănăstirea Petru Vodă.
⚊ vlad-mihai.blogspot.com
În 6 martie 1945 se instaura oficial regimul comunist în București, impus de Uniunea Sovietică. În data de 9 martie este marcată Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989.
Aș putea să spun multe despre el. L-am auzit când se văita în anchetă la Securitate, era pus în poziție așa-zis de gândire, pe prici, cu mâinile strânse între picioare, ore în șir, zile întregi.
Fragment dintr-o scrisoare inedită a lui Radu Gyr către Nichifor Crainic, publicată de cercetătorul Vlad Bilevsky. „Mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă, și în alte țări apusene, printr-o răsturnare politică, Divina Comedie a lui Dante, Paradisul pierdut al lui Milton sau Le genie du christianisme al lui Chateaubriand ar fi socotite opere
Poetul Radu Gyr a fost condamnat la moarte pentru poemul Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane!, numit inițial Manifest. A fost ținut în "CELULA MORȚII”, izolat timp de nouă luni, fără a fi anunțat că pedeapsa i-a fost comutată la 25 de ani de temniță grea.
„Nu e suficientă credința în Dumnezeu. Trebuie să și lupți pentru Dumnezeu!... Totul trebuie să ducă la Dumnezeu”.
„Dacă n-ai speranță, nimic nu rezolvi. Nu poți să pleci cu îndoiala la drum.” - Monahul Atanasie Ștefănescu. "Părintele Marcu este cel mai sfânt dintre sfinții Sihăstriei.” - Arhimandritul Justin Pârvu
Nu a abdicat niciodată de la idealul tinereții sale și de la crezul ei creștin-ortodox, fiind una din marile neînfrânte ale reeducărilor. După eliberarea din închisoare, Maica Nicodima a devenit secretară a Mănăstirii Tismana.
La 74 de ani de la nașterea în Ceruri a lui Valeriu Gafencu, reamintim o mărturie a fostului deținut politic Nicolae Itul, martor la săvârșirea din viață a sfântului închisorilor (așa cum Părintele Nicolae Steinhardt, și el pătimitor în temnițele bolșevice, l-a numit pe Valeriu Gafencu).
„A studia ceea ce Dumnezeu a creat este o rugăciune. A căuta să modifici sau să distrugi ceea ce El a creat este cel mai mare păcat, avându-și originea în neascultare”
Părintele a întins acoperământul dragostei sale pentru creștinii din întreaga lume. Dovezi ale evlaviei pentru Părintele Justin vin din tot spațiul ortodox. Părintele Justin este exemplificarea dragostei nemărginite, trăită la cea mai înaltă măsură.
Părintele Ilie Moldovan ne vorbea adeseori despre actualitatea providențială a gândirii marelui său profesor și perenitatatea intervenției divine a Sfinției Sale în destinul neamului românesc.
6 februarie 1950 - împușcarea profesorului Dumitru Apostol, conducătorul grupului de rezistență armată anticomunistă din Munții Argeș, la ordinul căpitanului de Securitate Ion Cârnu. Omenia românească a luptătorilor din munți.
Dumitru Uță a fost deținut politic timp de 23 de ani în Aiud, Gherla, Alba Iulia, Cluj, Poarta Albă. Prima dată a fost arestat în timpul regimului carlist, în anul 1938. Eliberat în 1940, a fost rearestat în timpul regimului antonescian, în anul 1943. Bolșevicii aveau să-l țină încarcerat până în anul 1964. În total, 23 de ani de pătimire.
Au fost urmați de tineri care aveau să devină sfinți ai închisorilor comuniste: preotul Vasile Serghie, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, Anghel Papacioc (Părintele Arsenie Papacioc), Virgil Maxim, Marin Naidim, Nicu Mazăre, Aurel Dragodan, Ion Schiau, Constantin Pascu și alții.
Poetul, scriitorul și ziaristul român Pan M. Vizirescu a fost o mare conștiință a secolulului trecut, fiind unul dintre membrii de bază ai grupării revistei de direcție națională și ortodoxă „Gândirea”, condusă de Nichifor Crainic
Traian Popescu a făcut parte din Mișcarea Națională de Rezistență, fiind arestat la vârsta de 25 de ani. În noaptea de 14-15 mai 1948, în România s-a declanșat teroarea împotriva tineretului anticomunist, fidel idealului național-creștin. Au fost arestați atunci aproximativ 15.000 de studenți și elevi.
„Am trăit pentru Hristos, am trăit cu Hristos, am trăit în Hristos. Strigăm deci din adâncuri: Hristos este Mântuitorul! Hristos lipsește lumii! Deci toți, oricare ați fi, întoarceți-vă la Hristos!”
„S-a năpustit asupra noastră tot uraganul de ură al bolșevismului, după afurisita capitulare de la Ialta. Ne-au închis, schingiuit, înfometat, asasinat, au luat țăranilor pământul și tradiția, au dărâmat bisericile, cimitirele, locuințele...”
Gânduri și mărturisiri ale sfintei închisorilor comuniste, Aspazia Oțel Petrescu, despre martiri, cipuri, rugăciune, jertfă și domnia lui Antihrist: „Nicio jertfă n-a fost zadarnică. Ea a rodit”
Știi ce-l distruge pe dușman? Nu ne vine a crede, dar așa este. Îl distruge iubirea. Iubirea ne învață să nu blamăm răul. Lucrul acesta ni se pare un paradox, dar nu este, dacă te gândești bine.
Când a fost pus Iov la încercare, Dumnezeu i-a pus limită diavolului, este vorba de liberul arbitru. Dumnezeu îi dă voie să ne ispitească ca să se vădească tăria noastră, nu slăbiciunea noastră.
Refugiată din Basarabia furată de sovietici, urcă timp de un an Golgota închisorilor comuniste pentru „omisiune de denunț la crimă de înaltă trădare". Își crește singură fetițele, căci soțul, Ilie, îndură timp de 11 ani chinurile din închisorile bolșevice de la Gherla și Aiud.
„Revăzând în duh pe toți acești oameni care mă puteau întări în suferința mea, îl întâlneam pe Părintele Constantin Sârbu și mă simțeam întărit”. - Părintele Gheorghe Calciu
"Cea mai înaltă știință e să știi ca să trăiești, sau e să știi să mori? Dacă soarta te aruncă printre oamenii mișei, mai bine să te ucidă, decât să trăiești ca ei."
Comunismul a țintit mult mai departe. El a vrut totul și parcă mai mult: sufletul, pe care l-a strivit în calapoade prefabricate, de am ajuns schilodiți trupește și sufletește, de nu ne mai putem dezmetici și îndrepta șira spinării, chiar și după ce "urâciunea pustiirii” a plecat de la noi.
Plugușorul prizonierilor români din URSS, scris de poetul George Fonea, fost comandant de companie în cadrul Batalionului 1 Vânători Munte al Armatei Române în timpul celui de-al doilea război mondial
Pentru a arăta impactul gândirii economice a lui Mihail Manoilescu, redăm declarația plină de recunoștință a domnului Jose Jeronimo Moscardo de Souza, fost ambasador al Braziliei în România:
Inedit George Fonea, fost comandant de companie în cadrul Batalionului 1 Vânători Munte și poet al prizonierilor români din URSS. PLUGUȘORUL DOMNULUI DE ROUĂ, scris de căpitanul George Fonea în lagărul sovietic de la Vorkuta
„Să avem pilda Sfântului Nicodim și a altor mari părinți din această Mănăstire (Tismana), care și-au dat sufletul pentru credință, așa cum este și neuitatul stareț al mănăstirii, Părintele Arhim. Gherasim Iscu. A murit în închisorile comuniste...
Un site media, portavoce a Institutului „Elie Wiesel”, pe fondul pictării chipurilor iconice ale Sfântului Ilie Lăcătușu și ale mult pătimitorilor mărturisitori Valeriu Gafencu, Radu Gyr și Mircea Vulcănescu pe o capelă ortodoxă din București, reîncălzește afirmațiile trombonului Alexandru Florian referitoare la Valeriu Gafencu.
Florin Palas: Domnule Radu Popa, suntem în Timișoara, la 36 de ani de la Revoluție, iar Filarmonica Banatul interzice colindele lui Radu Gyr. Cum priviți dumneavoastră acest fapt, ca nepot al marelui nostru poet și ca dirijor al acestei Filarmonici?
Toma Pirău le-a strigat securiștilor: "Sunt român și român vreau să mor! Și n-am să mă predau vouă bandiților, decât mort!”
Acum 100 de ani, în data de 13 decembrie 1923, se năștea în Șcheii Brașovului Niculae Purcărea, fiul lui Niculae și al Mariei.
Viața lui a fost în mare parte viața unui monah. El a avut o viață însingurată și curată, absolut în afară de orice egoism. El avea veselia bunei conștiințe. Deci, nu exuberanță, ci bucuria de a trăi în numele Domnului.
Ioan Roșca s-a născut la 1 octombrie 1931, în satul Râușor, comuna Mândra. A fost elev al liceului ,,Radu Negru” din Făgăraș, sprijinitor al grupului de rezistență din Munții Făgărașului, fiind arestat în 1951, în timpul susținerii examenului de bacalaureat.
„Fraților, dacă murim toți aici, în haine vărgate și în lanțuri, nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el! Poporul român este una dintre minunile lui Dumnezeu în mersul Său prin Univers”.
Este evident că în România avem parte de un monolog al rețelei neokominterniste, care nu dă dreptul la cuvânt victimelor, urmașilor lor sau celor care vor să dezvăluie adevărul.
Când ne gândim la cuvântul român, nu ne gândim numai la noțiunea aceasta mărginită a omului de astăzi, ci la trecutul întreg al neamului nostru, al prezentului și al viitorului.
În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1987, un grup de muncitori de elită din cadrul Secției 440 a Întreprinderii "Steagul roșu” din Brașov declanșează o grevă de protest la locul de muncă
Pe 21 Noiembrie 2020, de praznicul Intrării Maicii Domnului în Biserică, Prea-sfânta Născătoare de Dumnezeu l-a chemat la sine pe cel ce a iubit-o din toată inima, rugătorul său de taină, Tache Rodas
Acum, ca și atunci, Tismăneanu uită să precizeze caracterul anticomunist al revoltei muncitorești și faptul că în rândul membrilor Comisiei Prezidențiale nu și-au putut găsi locul Ion Gavrilă Ogoranu și Paul Goma, autentici opozanți anticomuniști.
