Părintele Arhimandrit Mihai Stanciu de la Mănăstirea Antim din București s-a născut și a crescut în Târgoviște, a absolvit liceul Ienăchiță Văcărescu (profil Matematică-Fizică) în 1990, a absolvit Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București (specializarea Arhitecturi Paralele de Calcul) în 1995, a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității București (secția Teologie Pastorală) în 2000. Îl puteți găsi și la https://patermihail.wordpress.com
https://auth.academia.edu/PărinteleMihailStanciu
⚊ www.facebook.com/parintelemihail.stanciu
Părinții filocalici au mare dreptate când spun că fiecare om judecă lucrurile exterioare după patimile și gândurile sale interioare (așa cum e vederea prin niște lentile murdare, deformată/alterată nu atât de realitatea observată, cât de mizeria din lentile)
Ucenicii părintelui Adrian Făgețeanu aveau confort sufletesc și liniște știindu-l viu, prezent printre ei, rugându-se pentru ei, mijlocind la Dumnezeu și sfătuindu-i pentru luminare, mântuire și ajutor. Despărțirea de părintele Adrian în a fost un test de maturizare
„Prin sfinții care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia într-înșii.” (Ps. 15, 3) (...) Pentru aceasta, cu evlavie și recunoștință, îndrăznim să propunem următorul tropar pentru cinstirea Părintelui Sofian Duhovnicul-Iconar:
A devenit deja supraliminal până la greață mesajul profanator la adresa firii și culturii omenești al tuturor manifestărilor global(iste)e care atestă o sincronicitate precisă pe multe planuri (politic, ideologic, economic, educațional, medical, muzical, sportiv, etc.).
Djokovic nu ezită să se roage în timpul unui meci de tenis, să își sărute cruciulița de la gât și să mulțumească lui Dumnezeu pentru victoriile sale, manifestându-și în mod constant recunoștința și generozitatea prin gesturi filantropice.
Cercetătorul, eseistul și filosoful Alexandru Mironescu, parte a Rugului Aprins, a fost comemorat, în cadrul evenimentului, în ajunul zilei în care se împlinesc 50 de ani de la mutarea sa la cele veșnice
„Încă și bisérica am înpodobit-o și am înfrumusețat-o cu ajutoriul lui Dumnezeu, pe dinnafară și pe dinlăuntru, cu multe odoară de argint și cu veșmânte scumpe, cu cărți de multe féliuri și cu altele ce să obicinuesc a să înzestra zidirile céle cuvioase.”
Ziua de 26 iunie (13 iunie după calendarul vechi) are pentru creștinii ortodocși din Georgia o strălucire aparte. Este ziua de prăznuire locală a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești (1708-1716) și inițiatorul renașterii culturale.
Cuviosul Daniil a înfruntat cruzimea regimului comunist ateu cu statornicie și demnitate, mustrându-i pe prigonitori și îndrumându-i pe neștiutori până în ultima clipă a vieții sale. Cuvintele sale, scrise în publicațiile pe care le-a coordonat
Marele Ierarh Antim Ivireanu este prezentat de Părintele Arhimandrit MIhail Stanciu în lumina tuturor calităților pentru care și-a câștigat prețuirea poporului român, creștin-ortodox:
Problema transplantului de organe la oameni nu poate fi abordată superficial, sub presiunea propagandei mediatice agresiv-hipnotice a ideologiei materialist-transumaniste sau a unor necesități medicale punctuale rezolvabile grabnic.
Nu este greu de observat și recunoscut că adesea știința (cu tehnologia, fiica ei și propaganda, sora ei) a fost, este și va fi folosită de unii oameni mai vicleni și mai „puternici” pentru a-și întreține supremația și „bunăstarea” terestră
Da, trebuie să fim realiști: aceste tratamente post-vaccin produc doar o ameliorare a distrugerilor provocate de produsele injectate, deoarece nu toate dereglările și leziunile organice (micro și macro) pot fi vindecate sau atenuate.
Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, își ascundea sub acoperământul trupului și al simplității veții Lui pământești strălucirea naturală a slavei dumnezeiești, pe care o avea în El Însuși și pe care o păstrase și după Întruparea Sa.
Orice minciună crezută (și rostită apoi) este nu doar o otrăvire a minții (care în mod natural caută Adevărul divin ca hrană/înțelegere și sursă de viață), ci și o invocare
În cântările din slujbele Sâmbetei Mari apare bucuria Învierii lui Hristos, pregătirea și așteptarea credincioșilor pentru slăvitul praznic al Paștilor luând sfârșit la chemarea "Veniți de luați lumină!”.
„Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.” (I Tesaloniceni 6, 12) Nici măcar de curiozitate…
Sfinții Părinți au strămutat Sărbătoarea după Paști, în data de 6 august, cu 40 zile înaintea praznicului Înălțării Sfintei Cruci, pentru a evidenția semnificația eshatologică a sărbătorii Schimbării la Față a Domnului care încheie salba praznicelor împărătești dintr-un an liturgic.
Materialul video este important și oripilant totodată; surprinde o realitate de care nu putem și nici nu trebuie să facem abstracție: odată cu accesarea lumii virtuale, pline de ispite înlănțuite și atrăgător ambalate, copiii și tinerii sunt expuși unor metode de formatare/reeducare mentală cu urmări patologice foarte serioase, nu doar psihologice, ci și duhovnicești.
Dacă s-ar fi temut, oamenii care l-au dezlegat pe Lazăr nici nu trebuiau să-l atingă de frica virușilor și a bacteriilor prezente pe giulgiul lui. Dar fiind în ascultarea Mântuitorului Iisus Hristos, și-au asumat contactul cu giulgiul și cu trupul lui Lazăr, fără spaima contaminării și a morții, și fără grija de a fi socotiți necurați că au atins un om mort și înviat.
În această noapte sfântă, românii și frații lor de credință din toată lumea prăznuiesc Învierea Domnului
Pe 25 mai, universalul și naționalul se întâlnesc la români în praznicul Înălțării Domnului, respectiv Ziua Eroilor Neamului
Călin Georgescu la vot cu George Simion:
