Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic și istoric literar, prozator și publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărți, colaborând la numeroase publicații din țară și din străinătate: România literară (unde a debutat în critica [...]
Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic și istoric literar, prozator și publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărți, colaborând la numeroase publicații din țară și din străinătate: România literară (unde a debutat în critica literară, sub girul lui Geo Dumitrescu, printr-un articol polemic: Moștenire culturală sau… dezmoștenire?, nr. 21/1969), Convorbiri literare, Cronica, Ateneu, Luceafărul, Astra, Steaua, Porto-Franco, Viața românească, Bucovina literară, Oglinda literară, Pro Saeculum, Noua Revistă Română, Însemnări ieșene, Poesis, Contemporanul. Ideea europeană, Limba română, Literatura și arta, Viața Basarabiei (ultimele trei din Republica Moldova), Origini, Lumină lină (S.U.A.) ș.a. A debutat în volum cu romanul Marele Zid, la Editura Junimea din Iași, în 1981, următorul roman fiind Varvarienii (1998, carte de sertar). Aforismul și cugetarea incisivă fac obiectul volumului Fragmentele lui Lamparia (2002, cu o prefață, de Edgar Papu, carte de sertar). Autorul s-a impus în critica literară cu volumul Eminescu – Dialectica stilului (Ed. Cartea Românească, 1984), îmbogățind, apoi, eminescologia și cu alte cărți: Modelul ontologic eminescian (1992), Controverse eminesciene (2000), Mitul Eminescu (2004), Eminescu în captivitatea „nebuniei” (2011), Eminesciene (2012). Este autorul unor exegeze de profundă ținută hermeneutică: „Complexul Bacovia” (2002), Caragiale – abisal (2003), Duminica Mare a lui Grigore Vieru (2004), Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic (2011), Cezar Ivănescu – transmodernul (2012). Th. Codreanu este teoretician al conceptului cultural de transmodernism, realizând prima sinteză românească în domeniu (Transmodernismul, 2005), concept care se sprijină și pe metodologia transdisciplinarității elaborată de Basarab Nicolescu și Edgar Morin. O abordare de anvergură, în acest sens, este masiva lucrare din 2008 A doua schimbare la față (o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne). Vocația de excepțional polemist, pusă în slujba apărării valorilor românești și europene, transpare în cărțile: Istoria „canonică” a literaturii române (2009) și Polemici „incorecte politic” (2010). Un loc singular în opera lui Th. Codreanu ocupă seria de zece volume sub titlul Numere în labirint, din care au apărut primele trei (2007-2009), al patrulea fiind în curs de apariție, la Editura Contemporanul. Este un „jurnal” ideatic din fragmente, o aventură spirituală și istorică a ființei. Scriitorul a creat punți trainice între cele două maluri ale Prutului, realizând câteva cărți despre scriitorii basarabeni și o sinteză cultural-istorică, apărută în trei ediții: Basarabia sau drama sfâșierii (2003-2004).
Acest text a fost încheiat cu câteva zile înainte aflarea veștii năprasnice a plecării dintre noi a lui Alexandru Surdu. Regretatul profesor a fost înmormântat, cu toate onorurile, pe 15 decembrie 2020, pe Aleea Academicienilor de la Cimitirul Bellu, după decesul său neașteptat din 11 decembrie 2020. Dumnezeu să-l odihnească cu Drepții!
Horia-Roman Patapievici, scriind despre poet în ziua de 15 ianuarie, emitea opinia, fundată pe postmodernism, că autorul Sărmanului Dionis este complet depășit („steaua lui Eminescu a apus”), devenind „cadavrul din debara”
În paginile revistei semnează: academician Aurel I. Pop, prof. univ. Nae Georgescu, IPS Ioachim, stareța Iosefina Giosanu, poeți și scriitori: Emilia Țuțuianu, Dan Toma Dulciu, Victor Roncea, Theodor Codreanu, Ilie Bădescu ș.a.
Joi, 5 ianuarie 2023, ora 15: trupul neînsuflețit va fi depus la Capela Mare a Cimitirului Bellu. - Vineri, 6 ianuarie 2023, ora 11: va avea loc slujba religioasă la Capela Mare a Cimitirului Bellu, urmată de ceremonialul de înhumare – Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.
Ziaristul de la „Timpul” spusese ce era de spus: adevărul despre Basarabia și despre ruinătorii ei interni și externi. El, acest adevăr, arde astăzi mai mult decât vreodată, chiar în pofida indiferenței multor politicieni și intelectuali de pe ambele maluri ale Prutului.
Alegerile din Duminica vindecării orbului din naștere - 9 iunie 2024
